În Bucureşti, buldozerele au intrat pe spaţiile verzi şi au adus cu ele blocuri-turn şi hoteluri. Avântul imobiliar al anilor trecuţi a făcut loc investitorilor cu viziune şi printre clădirile aflate în zone-cheie ale Capitalei. Au fost puse la pământ vile boiereşti sau case protejate de legea românească. Astfel că, în drumul fără oprire al buldozerelor, ultimele străzi boeme ale Bucureştiului de altădată au fost obligate să înlocuiască istoria cu kitschul.
Pe Strada Icoanei, monumente ca Şcoala Centrală, Biserica Icoanei, Biserica Anglicană, Parcul Icoanei, dar şi numeroasele vile şi case boiereşti au făcut ca perimetrul să fie declarat, la nivel de hârtie cel puţin, zonă protejată. Pentru europeni, un astfel de statut înseamnă un singur lucru - investiţii în reabilitare şi conservare. Pentru noi însă, clădirile din zonele protejate, ocolite de banii statului, nu sunt altceva decât şanse noi pentru afaceri. Blocuri înalte cu zeci de etaje şi hoteluri şi-au croit astfel loc, peste lege şi istorie. O mână de ONG-uri a reuşit însă să blocheze pentru moment o parte din investiţiile masive ce îşi făceau intrarea acum doi ani pe Strada Icoanei. Două dintre proiectele care au primit girul autorităţilor urmăreau ridicarea a două blocuri de 9, respectiv 14 etaje. Alături de acestea, mai multe Planuri de Urbanistică în Detaliu (PUD-uri) sau Planuri de Urbanistică Zonale (PUZ-uri) s-au strecurat pe masa instituţiilor. Cereau blocuri-turn într-o zonă de maximum două etaje. Cu toate acestea, avizele pozitive date cu nonşalanţă au adus în legalitate construcţiile. Singura şansă pentru oprirea mastodonţilor din sticlă a rămas atacarea lor în instanţă.
NOUĂ ETAJE ÎN LOC DE DOUĂ
Pe Strada Icoanei la nr. 28, o casă veche, tip vagon exista în urmă cu mai bine de trei ani. Vecinii abia şi-o mai amintesc. Asta pentru că, în timp, casa a fost pusă la pământ şi în locul ei a rămas un teren viran, plin de gunoaie. Povestea casei de la numărul 28 nu aduce nimic nou scenariului cu care ne-am obişnuit deja. Este o strategie care prinde în România. Odată puse la pământ, vechile case lasă loc unor construcţii noi, care, într-o zonă cum este cea din vecinătatea Grădinei Icoanei, nu fac decât să aducă bani. Astfel că, în 2007, pe suprafaţa de 320 de metri pătraţi din Strada Icoanei, Dumitrescu Niculina şi Iancu Ioan visau să ridice un bloc de nouă etaje. Potrivit reglementărilor zonei, orice construcţie, fie ea şi nouă, nu are voie să depăşească un P + 2. Avizul de urbanism a fost emis în luna noiembrie a anului 2007 de Direcţia de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului a Primăriei Capitalei. Un an mai târziu, avizele pentru blocul de nouă etaje începeau să se lege. Astfel că, în ciuda indicatorilor urbanistici dictaţi mai ales de Şcoala Centrală, un monument istoric de clasa A, beneficiarul primeşte primele semne pozitive ale instituţiilor. Un bloc de nouă etaje, desenat în aşa fel încât ultimele patru să fie retrase, primeşte în 2008 ultimele avize.
ALTE 14 ETAJE
Pe aceeaşi stradă a Icoanei, la numerele 2-8, au fost date aprobările necesare pentru un bloc de 14 etaje. În urmă cu un an, un alt aviz favorabil era emis de Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Municipiului Bucureşti pentru o parcelă generoasă, aflată vizavi de Şcoala Centrală. Actul semnat de fostul director, Ştefan Damian, de al cărui nume sunt legate multe alte demolări cu cântec (avizul pentru Maria Rosetti 38, de exemplu), nu a făcut decât să faciliteze eliberarea PUD-ului cerut de noul proprietar al terenului Consiliului Local al Sectorului 2. Lucru ce s-a şi întâmplat! Astfel că, într-o zonă protejată care permite maximum un P + 2, era legalizat un alt bloc-turn, de această dată de 14 etaje. "Parcela de la adresa 2-8 cuprinde trei clădiri la stradă. La numărul 2 se găseşte fostul Restaurant Moldova, la numerele 4-6 se găseşte o clădire cu etaj în stil neoromânesc, iar la numărul 8 se află o casă boierească de sfârşit de secol XIX, început de secol XX, zugrăvită acum în galben şi albastru. În spatele ei se găsesc mai multe clădiri anexă. Parcela este inclusă în două zone protejate, conform normelor urbanistice. Astfel, zona protejată 21 Calderon, care prevede o înălţime maximă de 16 metri (P+4+1 retras). A doua zonă protejată, Icoanei 40, prevede o înălţime maximă de 10 metri (P+2+1 retras). Trecând peste elementele de ocupare ale terenului, blocul preconizat distruge orice rămăşiţă de spaţiu verde în acea parcelă ocupată până în prezent de case", a explicat pentru Jurnalul Naţional Asociaţia Prietenii Şcolii Centrale (APSC).
CUM A ÎNCEPUT
Achiziţia terenului valoros de pe Strada Icoanei 2-8 a început în urmă cu aproape trei ani. Între anii 2006 şi 2008, firma grecească Raptis Kavouris a cheltuit milioane pentru a intra în posesia parcelelor de la numerele 2-8 de pe Strada Icoanei. Din informaţiile obţinute de APSC, numai pentru imobilul neoromânesc cu etaj, de la numerele 4-6, investitorul a plătit mai bine de 2 milioane de euro. De altfel, o dată cu parafarea tranzacţiei, firma grecească şi-a precizat intenţia demolării clădirii pe care tocmai devenise proprietară. Imobilul de la nr. 2 a fost cumpărat pe 18.10.2007 cu 1.350.000 euro. Pentru imobilul şi anexele de la numărul 8, investitorul a fost, se pare, obligat să cumpere drepturile litigioase ale mai multor proprietari. Sumele primite de aceştia au rămas deocamdată un mister. Firma grecească a cumpărat de altfel şi o parte din terenul deja celebrului Costică Constanda din Satul Francez.
PROTESTE PENTRU ISTORIE
Încă din toamna anului trecut, mai multe ONG-uri au organizat proteste prin care au cerut anularea proiectului din Strada Icoanei. "Pe lângă ravagiile estetice, turnul ar cauza blocarea traficului în zonă şi ar periclita siguranţa elevilor. Asociaţia Prietenii Şcolii Centrale, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul şi Ministerul Culturii au cerut anularea în instanţă a PUD Icoanei 2-8. Cererile de anulare se judecă în continuare. Cererile de suspendare, formulate tot de APSC, Salvaţi Bucureştiul şi Ministerul Culturii, au fost respinse. Între timp, prefectul municipiului Bucureşti a atacat în instanţă PUD-ul. Astfel că PUD-ul este suspendat de drept, întrucât atacarea unui act în instanţă de prefect presupune suspendarea automată a acestuia. Aşadar, juridic, nu se poate da autorizaţie de construcţie pentru acel bloc, cât timp Planul Urbanistic de Detaliu este suspendat. Lupta noastră cu firma grecească este total inegală, Raptis fiind reprezentată de o foarte mare firmă de avocatură, noi de nişte avocaţi obişnuiţi", au explicat membrii APSC. În România, ilegalităţile urbanistice îşi găsesc rezolvarea numai în instanţă.
MONUMENTUL LUI ION MINCU
Şcoala Centrală este opera arhitectului Ion Mincu. Proiectul monumentului aflat la intersecţia străzilor Icoanei şi J.L. Calderon a fost finalizat în luna august a anului 1887 şi semnat de Ion Mincu în dublă calitate - de arhitect şi inginer.
Clădirea a fost terminată în 1890 sub directa îndrumare a autorului proiectului. În timpul primului război mondial, şcoala a găzduit un spital şi sediul unei poşte.
"Parcela de la adresa 2-8 cuprinde trei clădiri la stradă. La nr. 2 se găseşte fostul Restaurant Moldova, la nr. 4-6 se găseşte o clădire cu etaj în stil neoromânesc, iar la nr. 8 se află o casă boierească de sfârşit de secol XIX, început de secol XX. Parcela este inclusă în două zone protejate"
Asociaţia Prietenii Şcolii Centrale
Citește pe Antena3.ro