BPT. Volumul 152 – Gorila de Liviu Rebreanu

Într-un anume sens, politica se faceă şi în alte romane ale lui Rebreanu. Ardelean, deci om al conştiinţei publice acute, acesta nu putea rămâne indiferent la mersul global al lucrurilor. Pădurea spânzuraţilor sau Răscoala o dovedesc cu vârf şi îndesat. Doar că ele nu sunt, propriu vorbind, romane politice. Le lipseşte faconda. E o prejudecată destul de naivă aceea ca politicul e legat de fapte. Prea puţin. Mai degrabă de speculaţie, de discurs, de retorică, de stil. Materia primă e, oricum, limbajul. Ca şi în cazul marii literaturi. Intuiţia aceasta, formidabilă, Rebreanu a avut-o scriind Gorila. De altfel, romanul a plăcut în chip superlativ unui estet radical ca Ion Negoitescu. E clar de ce.
COSMIN CIOTLOS

Citește pe Antena3.ro

Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”