Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pare scenariu de coșmar pentru orice antreprenor, nu-i așa? Din păcate, criza forței de muncă în România face aceste situații tot mai frecvente. Deficitul acut de personal, atât calificat cât și necalificat, pune în dificultate companiile mici și mijlocii din construcții, industrie sau HoReCa. Ce este de făcut când local nu se mai găsesc muncitori dornici? Tot mai multe firme privesc către Orient și iau în calcul angajarea de muncitori din Asia drept colac de salvare pentru afacerile lor.
Criză de personal fără precedent în construcții, industrie și HoReCa
România se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă în ultimii ani. Potrivit datelor oficiale, peste 650.000 de locuri de muncă au rămas neocupate în 2024 – un nivel record. Dintre acestea, aproximativ 350.000 de posturi au fost repostate în mod repetat din cauză că nu s-au găsit candidați potriviți sau interesați pentru ocuparea lor. Cu alte cuvinte, companiile scot la concurs aceleași joburi iar și iar, fără succes. Situația indică dificultăți majore de recrutare pe piața muncii, numeroase poziții rămânând vacante pe termen lung.
Sectoarele cel mai grav afectate sunt cele esențiale economiei: construcțiile, industria prelucrătoare și sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, catering). Angajatorii din aceste domenii reclamă lipsa atât a personalului calificat, cât și a celui necalificat. Datele oficiale arată că în construcții, curierat și turism s-au înregistrat cele mai multe locuri de muncă vacante raportate în mod repetat de angajatori în 2023 – semn că firmele nu reușesc să ocupe aceste posturi autohton și sunt nevoite să le readucă în ofertă constant.
Un studiu IBC Focus realizat în 2023 evidențiază perfect situația din construcții: 75% dintre antreprenorii români din acest sector afirmă că se confruntă cu un deficit constant de angajați, în special meseriași (dulgheri, electricieni, instalatori etc.) greu de găsit. Doar 11% dintre constructori declară că au suficient personal calificat în echipele proprii – restul se descurcă cum pot. Lipsa muncitorilor întârzie sau crește costurile proiectelor, devenind principala piedică în dezvoltare. În același timp, aproape o treime dintre firmele de construcții (31,7%) lucrează deja cu angajați străini pentru a-și completa echipele. Faptul că în 2022 doar un sfert apelau la forță de muncă externă, iar în 2023 s-a ajuns la o treime, arată o schimbare de paradigmă: recrutarea de personal din afara țării a trecut din zona excepționalului în cea a normalității.
În mod paradoxal, cifrele oficiale ar putea induce în eroare. Rata locurilor de muncă vacante (Job Vacancy Rate) raportată de INS a fost în jur de numai 0,7% în trimestrul IV 2023, cea mai scăzută din UE (unde media era ~2,7%). Această rată mică – România și Bulgaria fiind pe ultimele locuri – nu înseamnă că firmele nu au nevoie de oameni, ci mai degrabă că multe posturi libere nu mai sunt raportate formal ca vacante. În realitate, numărul de joburi declarate vacante a crescut cu peste 25% în 2023 față de anul anterior, iar procentul locurilor retrimise spre ocupare (pentru că inițial nu s-au găsit candidați) a urcat la aproape 60% (față de ~44% cu un an înainte). Cu alte cuvinte, deficitul de personal este cât se poate de real și resimțit acut de firme, chiar dacă statisticile oficiale nu îl surprind pe deplin.
Citește pe Antena3.ro
De ce nu găsesc companiile candidați? Principalii factori ai crizei forței de muncă țin de tendințe demografice și sociale pe termen lung. Emigrarea a milioane de români tineri și calificați către țări din Vest a subțiat serios baza de angajați disponibili. Scăderea natalității și îmbătrânirea populației contribuie și ele la reducerea forței de muncă locale. În plus, există un dereglare de competențe – multe persoane aflate în căutarea unui job nu dețin abilitățile sau calificările cerute de angajatori, mai ales în meseriile tehnice. Nu în ultimul rând, anumite posturi sunt pur și simplu evitate de români din cauza condițiilor grele de muncă ori a salariilor modeste oferite. Combinația acestor factori frânează creșterea afacerilor și pune în pericol proiecte importante. În fața acestei situații, tot mai multe companii încearcă să acopere golurile de personal apelând la angajați din străinătate. Iar autoritățile au ajuns să promoveze și ele această soluție.
Muncitori nepalezi, indieni, filipinezi – prezență tot mai vizibilă în România
În ultimii ani, angajarea muncitorilor extracomunitari a explodat practic pe piața românească. Guvernul a mărit treptat contingentul anual de lucrători din afara UE admiși în țară, ajungând la 100.000 de noi lucrători străini pe an – plafon menținut în 2022, 2023 și 2024. Pentru 2025, aceeași limită de 100.000 de permise de muncă a fost aprobată de autorități, recunoscând implicit că deficitul intern de personal necesită suplinire din exterior. Chiar și așa, recrutorii estimează că economia ar avea nevoie reală de 200.000+ muncitori străini pentru a acoperi cererea existentă – semn că setea de forță de muncă suplimentară este departe de a fi potolită.
Consecința directă a acestor politici permisive este vizibilă în statistici: numărul străinilor care lucrează legal în România a crescut exponențial. La finalul lui 2024 se aflau deja peste 100.000 de angajați non-UE cu permise de ședere pentru muncă, aproape dublu față de câți erau doar cu doi ani înainte. Dintre aceștia, majoritatea provin din Asia de Sud și Sud-Est, țările precum Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh sau Filipine devenind principalii furnizori de personal pentru companiile românești. Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, la sfârșitul verii 2024 în România lucrau legal aproximativ 20.636 de cetățeni nepalezi, urmați de 16.115 din Sri Lanka, 8.306 din India, 6.298 din Bangladesh și 6.240 din Turcia. La acestea se adaugă mii de muncitori din Pakistan, Vietnam, Filipine și alte țări asiatice, ale căror comunități din România sunt în continuă creștere. Practic, în doar câțiva ani, muncitorii nepalezi în România au trecut de la câteva sute la zeci de mii – o transformare remarcabilă, dictată de necesitatea de a umple locurile de muncă pe care românii nu le mai doresc.
Unde lucrează acest personal asiatic? Preponderent acolo unde era și cea mai mare nevoie: pe șantiere, în fabrici, în depozite și în restaurante. Datele Ministerului Muncii arată că cele mai răspândite ocupații ale cetățenilor străini angajați în România sunt posturile necalificate sau slab calificate – exact acelea pentru care angajatorii locali găsesc cu greu personal autohton. Topul include muncitori necalificați în construcții (demolarea și finisarea clădirilor), manipulanți de mărfuri în logistică, lucrători în producție (asamblori, montatori), personal în bucătării (ajutori de bucătar, spălători de vase), lucrători comerciali în retail sau curieri. Cu alte cuvinte, străinii ocupă masiv pozițiile de muncă pe care românii le-au evitat în ultimii ani – fie din cauza remunerației, fie a condițiilor de lucru dificile ori a programului solicitant.
Pentru mulți antreprenori, personalul asiatic în construcții sau în alte domenii a devenit un sprijin nesperat. Angajatorii apreciază adesea la muncitorii veniți din Asia seriozitatea, disciplina și stabilitatea. De pildă, lucrătorii din Nepal și Sri Lanka sunt căutați pentru etica lor de muncă și pentru faptul că trag tare zi de zi, compensând astfel rata mare de absenteism pe care o întâmpină uneori managerii în rândul personalului local. Sigur, există și provocări: un procent din muncitorii extracomunitari văd România doar ca pe o poartă de intrare în UE și, după ce capătă experiență, pleacă mai departe către țări vestice pentru salarii mai mari. Asta poate lăsa din nou angajatorul român în dificultate, reluând căutările. Cu toate acestea, trendul general este clar: dependența României de forța de muncă asiatică devine tot mai pronunțată, iar importul de muncitori din Asia a trecut din faza de soluție temporară la statutul de fenomen structural al pieței muncii.
Angajare muncitori Asia – cum ajută agențiile specializate antreprenorii locali?
Să recrutezi personal din Nepal, India sau Filipine pe cont propriu nu este deloc simplu pentru o firmă obișnuită. Procesul implică distanțe geografice mari, bariere lingvistice și birocrație stufoasă – de la obținerea avizelor de angajare și a vizelor de muncă, până la documente de călătorie, cazare și integrare culturală. Aici intervin agențiile de recrutare specializate în aducerea muncitorilor din Asia, care acționează ca punte între angajatorii români și candidații din țări îndepărtate. Prin colaborarea cu o agenție profesionistă, companiile locale își externalizează întregul proces de recrutare internațională, economisind timp și scutindu-se de bătăile de cap administrative.
De exemplu, agenția Alfea Asian Work – specializată în recrutarea de personal asiatic pentru piața din România – oferă servicii complete angajatorilor interesați, ocupându-se de tot ce înseamnă selecția candidaților, verificarea experienței, pregătirea actelor și parte birocratică necesară angajării lor legale. Practic, o astfel de agenție preia responsabilitățile grele de pe umerii antreprenorului: comunică direct cu parteneri locali din țările de origine, identifică muncitorii potriviți profilului dorit, se asigură că aceștia îndeplinesc criteriile legale și apoi gestionează obținerea avizelor de muncă, a vizelor și a permiselor în conformitate cu legislația. În plus, serviciile de recrutrare muncitori asiatici includ adesea organizarea transportului și cazării noilor angajați, precum și asistență la integrarea lor în colectivul și cultura organizațională a firmei angajatoare.
Care sunt beneficiile concrete ale colaborării cu o asemenea agenție specializată? Iată câteva aspecte importante pentru un antreprenor în criză de personal:
- Acces rapid la candidați verificați: Agențiile dispun de rețele extinse și parteneri în țările asiatice, putând prezenta angajatorului local o listă scurtă de candidați pre-selectați și verificați în prealabil. Asta înseamnă angajare rapidă de personal asiatic, gata să vină la lucru atunci când ai nevoie.
- Simplificarea procedurilor legale: În loc să navigheze singur prin hățișul legislativ (documente, aprobări, autorizații), angajatorul lasă toată partea administrativă în seama experților. O agenție bună se ocupă de întocmirea dosarelor și comunicarea cu autoritățile, asigurându-se că fiecare muncitor asiatic este angajat conform legii, cu acte în regulă.
- Reducerea riscurilor și a costurilor ascunse: Prin selectarea unor candidați potriviți și tratarea riguroasă a formalităților, se evită situațiile neplăcute (respingeri de vize, angajați care nu corespund postului ori care nu se adaptează). De multe ori, agenția oferă garanții – de exemplu, dacă un angajat recrutat nu se acomodează sau părăsește firma într-un anumit interval, este oferit un înlocuitor fără costuri suplimentare pentru companie.
- Integrare și stabilitate pe termen lung: O agenție cu experiență cunoaște bine provocările culturale și de adaptare. Muncitorii aduși prin programe organizate primesc orientare și sprijin la sosire, ceea ce le crește șansele să se simtă bine la noul loc de muncă și să rămână pe termen lung. Pentru angajator, asta se traduce prin stabilitate și o fluctuație de personal mai redusă.
Pentru IMM-urile din România, apelul la o agenție de recrutare de personal asiatic poate fi diferența între a ține fabrica sau restaurantul deschis și a refuza contracte din lipsa forței de muncă. Deși există un cost aferent acestor servicii, multe firme îl privesc ca pe o investiție necesară: beneficiile aduse (continuitatea operațiunilor, calitatea muncii prestate, economiile de timp) depășesc cu mult efortul financiar. Iar rezultatele se văd rapid, în productivitatea recâștigată și în liniștea de a ști că posturile-cheie sunt acoperite.
O nouă normalitate pe piața muncii din România
Statistici recente confirmă gravitatea crizei forței de muncă, dar evidențiază și soluția tot mai des adoptată: importul de muncitori din Asia. Pe fondul a zeci de mii de joburi neocupate în construcții, industrie și HoReCa, angajarea de personal asiatic a devenit, dintr-o măsură excepțională, o practică obișnuită pentru numeroase companii. Autoritățile susțin această tendință prin politici de imigrație relaxate și cote generoase de lucrători extracomunitari, recunoscând că imigrația controlată este necesară pentru a acoperi golurile de pe piața muncii. Iar pentru antreprenorii locali, colaborarea cu agenții de recrutare specializate în muncitori Asia reprezintă o modalitate eficientă de a depăși impasul și de a-și continua planurile de dezvoltare.
Privind înainte, rămâne o întrebare: va reuși economia românească să se țină în mișcare fără sprijinul acestor „împuterniciți” de peste mări și țări? Realitatea de până acum arată că muncitorii nepalezi, indieni sau filipinezi fac deja parte din povestea de succes a multor afaceri autohtone. În fond, angajarea muncitorilor din Asia nu mai este doar o idee exotică, ci a devenit o soluție pragmatică și la îndemână – un parteneriat între Est și Vest care, discret și eficient, ține în viață șantiere, hoteluri, restaurante și fabrici în toată țara. Și cine știe, poate chiar transformă provocarea lipsei de personal într-o oportunitate de a descoperi noi resurse și perspective pentru piața muncii din România.
