Ce este și cum tratăm candidoza bucală

Acești fungi sunt parte integrantă a florei microbiene normale a organismului uman și se găsesc în mod obișnuit în tractul gastrointestinal, în tractul genital, în cavitatea bucală și pe piele.

Dintre speciile de Candida, cea mai cunoscută este Candida albicans, un microorganism care contribuie la digestia alimentelor și la menținerea echilibrului florei microbiene. În mod normal, sistemul imunitar și microbiota intestinală țin sub control această ciupercă, și ea este inofensivă pentru organism. Totuși, atunci când apar anumite dezechilibre, aceasta se înmulțește excesiv și poate provoca infecții, cunoscute sub denumirea de candidoze.

Candidoza bucală sau orală, cunoscută și sub denumirea de micoză bucală sau stomatită candidozică, este așadar o infecție fungică, ce apare în urma proliferării excesive a ciupercii Candida albicans, la nivelul gurii. Este o afecțiune comună, ce poate afecta persoanele de toate vârstele, caracterizată prin apariția unor leziuni albicioase pe limbă și pe mucoasa bucală cel mai adesea, dar se poate întinde și pe gingii, palat și uneori faringe.

Care sunt cauzele candidozei orale

Candidoza bucală este o afecțiune complexă, ale cărei cauze sunt interconectate. Predispozițiile medicale, factorii de mediu, igiena deficitară și stilul de viață joacă un rol semnificativ în dezvoltarea acestei infecții.

1. Predispoziții medicale

Una dintre cele mai comune cauze ale candidozei bucale este slăbirea sistemului imunitar.

Persoanele cu afecțiuni care alterează imunitatea, precum HIV/SIDA, diabetul zaharat, cancerul, sau cele care primesc tratamente imunosupresoare (cum ar fi corticosteroizii), sunt mai predispuse la a face candidoze.

Cei care suferă de diabet zaharat au un risc crescut de candidoză bucală, deoarece nivelul ridicat de zahăr din sânge creează un mediu propice pentru dezvoltarea ciupercii.

Citește pe Antena3.ro

Rover-ul Curiosity a făcut cea mai importantă descoperire a sa de până acum. Posibile dovezi ale vieții străvechi pe planeta Marte

Xerostomia, sau gura uscată, cauzată de anumite medicamente sau afecțiuni medicale, poate crește riscul de candidoză bucală, deoarece saliva ajută la controlul creșterii ciupercii Candida, iar în lipsa salivei aceasta se poate înmulți necontrolat.

Utilizarea inhalatoarelor cu corticosteroizi pentru astm poate crește, de asemenea, riscul de apariție a candidozei bucale.

Utilizarea excesivă a antibioticelor duce la perturbarea florei normale, inclusiv la nivelul cavității bucale, favorizând astfel apariția candidozei. Antibioticele distrug nu doar bacteriile dăunătoare, ci și pe cele benefice care mențin echilibrul florei microbiene, permițând astfel ciupercilor să prolifereze.

Nu în ultimul rând, vârsta joacă un rol important: nou-născuții și vârstnicii au un sistem imunitar mai slab, ceea ce facilitează dezvoltarea infecției.

1. Factori de mediu și comportamente de igienă

Un alt factor important în apariția candidozei bucale este mediul în care trăim. Umiditatea crescută, temperaturile ridicate și igiena deficitară pot favoriza dezvoltarea ciupercii Candida.

Igiena orală este esențială în prevenirea candidozei bucale. Persoanele care nu își perie în mod regulat dinții sau care nu folosesc ața dentară, sunt mai predispuse la acumularea de bacterii și ciuperci la nivelul gurii, și deci la apariția infecțiilor de tip candidoză.

Persoanele care folosesc proteze dentare și care nu le curăță corect pot crea un mediu propice pentru proliferarea fungilor.

De asemenea, consumul de alimente bogate în zaharuri și carbohidrați poate contribui la dezvoltarea candidozei, deoarece aceste substanțe hrănesc ciupercile.

1. Stilul de viață

Stilul de viață influențează și el riscul de a dezvolta candidoză bucală.

Fumatul, consumul excesiv de alcool și stresul cronic pot afecta sănătatea orală și imunitatea generală a organismului, crescând astfel riscul de apariție a candidozei.

Fumatul, de exemplu, reduce fluxul de salivă, ceea ce poate duce la o uscăciune a mucoasei bucale, și la o predispoziție crescută la infecții.

Persoanele care suferă de stres cronic pot experimenta modificări hormonale care afectează imunitatea, iar un sistem imunitar slăbit poate favoriza apariția candidozei.

Simptomele candidozei bucale

Simptomele acestei afecțiuni pot varia de la o persoană la alta, dar cele mai comune includ:

• pete albicioase, cremoase – apariția unor pete albe sau plăci pe limbă, obrajii interni, amigdale sau alte zone ale cavității bucale reprezintă principala caracteristică a candidozei bucale
• roșeață și iritație – petele albe pot fi ușor îndepărtate, expunând mucoasa bucală roșie, inflamată și dureroasă
• sângerare ușoară – la îndepărtarea petelor albicioase, se poate observa o sângerare ușoară a mucoasei bucale
• disconfort sau durere – pacienții pot resimți o senzație de disconfort, durere sau arsură în gură, mai ales la mestecat și înghițire
• senzație de uscăciune a gurii
• modificări ale gustului – persoanele afectate pot observa un gust metalic sau neplăcut în gură
• dificultăți la înghițire
• inflamație – gingiile sau țesuturile din jur pot deveni inflamate și roșii

Recunoașterea simptomelor candidozei bucale este esențială pentru a solicita îngrijiri medicale adecvate și pentru a preveni apariția eventualelor complicații.

Candidoza bucală la adulți

La adulții fără afecțiuni cronice, candidoza bucală apare mai rar, în general pe fondul imunității scăzute (după o răceală mai severă de exemplu), după administrarea de antibiotice, sau din cauza unei igiene orale precare. În cazuri foarte rare, infecția poate fi transmisă prin contact direct, cum ar fi sărutul sau folosirea în comun a obiectelor de igienă orală.

Prezintă simptomele clasice: apariția unor pete albe în gură, dureri și disconfort la înghițire, inflamație și sângerări ușoare ale mucoasei bucale.

Durata infecției poate varia în funcție de severitatea acesteia și de tratamentul administrat. În general, cu tratamentul corespunzător, simptomele se pot ameliora în câteva zile, iar infecția poate fi complet eliminată în 7-14 zile. Este important să se urmeze întregul tratament prescris de medic, chiar dacă simptomele dispar mai devreme, pentru a preveni reapariția candidozei.

Candidoza bucală în timpul sarcinii

În timpul sarcinii, organismul femeii suferă modificări semnificative, în special în ceea ce privește nivelurile hormonale. Creșterea estrogenului și progesteronului favorizează dezvoltarea ciupercilor, inclusiv a Candidei. De asemenea, sistemul imunitar al mamei se adaptează pentru a proteja fătul, ceea ce poate duce la o sensibilitate crescută la infecții. Alți factori de risc, precum igiena orală precară, diabetul gestațional și dieta bogată în zaharuri, pot contribui la proliferarea fungilor.

Simptomele pot varia de la ușoare la severe, iar tratamentul trebuie abordat cu precauție, doar la indicațiile medicului, și având în vedere posibilele efecte asupra fătului.

Candidoza bucală la copii

Candidoza bucală afectează mai frecvent copiii, deoarece aceștia au un sistem imunitar imatur, în curs de dezvoltare, ceea ce îi face mai susceptibili la infecții fungice. Igiena orală deficitară sau incorectă, purtarea aparatului dentar, și alimentația bogată în zaharuri pot favoriza proliferarea ciupercii Candida. De asemenea, expunerea la fumatul pasiv poate afecta sănătatea orală a copiilor.

Simptomele sunt cele specifice iar durata infecției poate varia în funcție de severitate și de tratamentul administrat și dispare complet în 7-14 zile. Fără tratament, candidoza bucală poate persista mai multe săptămâni și poate provoca disconfort semnificativ.

Menținerea unei igiene orale corespunzătoare, ajustarea dietei și evitarea administrării inutile de antibiotice, sunt principalele măsuri de prevenție a apariției candidozei bucale la copii.

Candidoza bucală la bebeluși

Candidoza bucală apare frecvent la bebeluși, în special în primele în primele luni de viață.

Bebelușii pot contracta candidoză bucală de la mamă, în timpul nașterii, dacă aceasta are o infecție vaginală cu Candida. Sistemul imunitar imatur și utilizarea de antibiotice (la bebeluș sau la mama) pot favoriza apariția candidozei. De asemenea, suzetele sau biberoanele care nu sunt sterilizate corect pot deveni surse de infecție. Și alimentația reprezintă un factor de risc în cazul bebelușilor, fiind mai predispuși la candidoză cei hrăniți cu lapte formulă sau cei care au început diversificarea.

Pe lângă simptomele clasice, prezența petelor albe în gură și disconfort, bebelușii pot prezenta simptome precum iritabilitate crescută, dificultăți la supt sau la înghițit, respirație cu miros neplăcut și, în cazuri mai severe, febră. Candidoza bucală poate fi asociată și cu iritația de scutec, cauzată de aceeași ciupercă.

Este important ca părinții să consulte un medic pediatru de la apariția primelor semne, pentru a obține un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat.

Tratamentul candidozei bucale

Tratamentul candidozei bucale este esențial nu doar pentru ameliorarea simptomelor, ci și pentru prevenirea complicațiilor care pot apărea în urma acestei infecții.

Se recomandă combinarea tratamentului medicamentos cu măsuri de igienă orală și modificări ale stilului de viață, pentru o recuperare mai rapidă și pentru a preveni recidivele.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos se bazează, în general, pe utilizarea antifungicelor, care pot fi administrate local (topic) sau sistemic. Alegerea medicamentului și durata tratamentului depind de severitatea infecției, de vârsta pacientului și de eventualele afecțiuni medicale preexistente.

Antifungicele topice reprezintă prima linie de tratament în cazurile de candidoză ușoară sau moderată. Acestea se găsesc sub formă de geluri orale, soluții, suspensii, sau tablete care se dizolvă în gură, și se administrează de 2-6 ori pe zi, direct pe leziunile bucale, timp de 7-14 zile. Ele acționează prin inhibarea înmulțirii ciupercii și ajută la ameliorarea rapidă a simptomelor.

Antifungicele sistemice se utilizează în cazurile severe, recurente, sau atunci când infecția nu răspunde la tratamentul local. Pot fi administrate pe cale orală sau intravenoasă, iar doza și durata tratamentului sunt stabilite de medic, în funcție de severitatea infecției. Ele acționează prin destabilizarea membranei celulare și, astfel, moartea celulară a ciupercii. Deși sunt foarte eficiente, antifungicele sistemice pot avea și reacții adverse semnificative, precum hepatotoxicitate, tulburări gastrointestinale, reacții alergice, febră, sau chiar toxicitate renală.

Albastrul de metilen

Albastrul de metilen este un compus organic cu utilizări variate în tratamentele medicale, datorită proprietăților sale antimicrobiene, fiind capabil să inhibe creșterea unor microorganisme, inclusiv fungi. Acesta poate interveni în procesele metabolice ale celulelor fungice, provocând moartea lor, lucru ce îl face un candidat promițător pentru tratamentul candidozei bucale, mai ales în cazurile rezistente la tratamentele convenționale.

Albastrul de metilen poate reduce semnificativ petele și leziunile cauzate de candidoză, având un efect rapid în ameliorarea simptomelor, are efecte secundare minime, fiind sigur pentru utilizare atât la adulți cât și la copii, și este și o opțiune mai accesibilă din punct de vedere financiar, comparativ cu alte tratamente.

Albastrul de metilen are și avantajul major că scade riscul de dezvoltare a rezistenței ciupercii, un aspect îngrijorător în tratamentele cu antifungice tradiționale.

Pentru utilizare se poate prepara o soluție diluată, conform indicațiilor medicului, care se aplică local pe leziunile bucale, de 2-3 ori pe zi, sau se folosește pentru gargară.

Utilizarea albastrului de metilen nu este însă lipsită de riscuri. Deși este eficient, nu toți pacienții răspund la tratament, iar eficiența sa poate varia în funcție de severitatea infecției sau de comorbiditățile pacientului. Poate provoca iritații ale mucoasei bucale, greață sau vărsături, poate interacționa cu alte medicamente, iar utilizarea sa prelungită sau în doze mari poate fi toxică. Nu în ultimul rând, culoarea sa intensă colorează gura și dinții, ceea ce poate fi inestetic.

Nu este recomandat la sugari și copii foarte mici, din cauza riscului de toxicitate.

Alte metode eficiente de combatere a candidozei bucale

Candidoza bucală poate fi tratată cu succes și prin metode naturale, care pot fi folosite ca adjuvant la tratamentul medicamentos convențional sau ca opțiuni de primă linie în cazurile ușoare. Aceste metode se concentrează pe întărirea sistemului imunitar, pe restabilirea echilibrului florei microbiene, sau pe crearea unui mediu nefavorabil pentru dezvoltarea ciupercii Candida, și pot include:

• aport crescut de vitamine, precum C și D – acestea întăresc sistemul imunitar și ajută la combaterea infecțiilor; se pot obține din fructe și legume sau din suplimente alimentare
• administrarea de probiotice – restabilesc echilibrul florei bacteriene din cavitatea bucală și întăresc sistemul imunitar; se pot consuma alimente bogate în probiotice (iaurt, chefir) sau suplimente cu probiotice
• ceai de mușețel – mușețelul are proprietăți antiinflamatoare și antimicrobiene și poate reduce proliferarea ciupercii; poate fi consumat ca atare sau folosit pentru gargară
• uleiuri esențiale de cocos sau arbore ce ceai – au proprietăți antifungice și antibacteriene; pot fi utilizate prin aplicare locală pe leziuni, sau diluate, pentru gargară și clătirea gurii
• bicarbonatul de sodiu – creează un mediu alcalin în gură, nefavorabil dezvoltării ciupercii; se folosește dizolvat în apă, sub formă de gargară
• gargara cu apă sărată – apa sărată are proprietăți antiseptice și ajută la reducerea inflamației; o soluție de apă caldă cu sare poate ajuta la ameliorarea disconfortului
• usturoiul – conține alicină, o substanță cu proprietăți antifungice; poate fi consumat crud, adăugat în preparate culinare sau sub formă de suplimente alimentare
• oțetul de mere – poate ajuta la restabilirea echilibrului pH-ului în gură, și conține acid acetic cu proprietăți antifungice; se utilizează diluat, sub formă de gargară, dar cu precauție, deoarece poate fi iritant

Cum prevenim candidoza bucală

Candidoza bucală poate afecta persoanele de toate vârstele, dar este mai frecvent întâlnită la nou-născuți, la cei cu sistem imunitar slăbit sau la cei care urmează tratamente medicale specifice, deci la cei care oricum au nevoie de protecție suplimentară. Prevenirea acestei afecțiuni este esențială pentru menținerea sănătății orale și generale.

1. Menținerea unei igiene orale riguroase

Una dintre cele mai importante măsuri preventive este menținerea unei igiene orale adecvate. Periajul dinților de cel puțin 2 ori pe zi și utilizarea aței dentare sunt esențiale pentru eliminarea resturilor alimentare și a plăcii bacteriene, care pot favoriza înmulțirea ciupercii Candida. Este recomandat să se folosească o periuță de dinți moale, care să nu lezeze, și să se schimbe periuța la fiecare trei luni, pentru a evita acumularea bacteriilor.

De asemenea, vizita la dentist o dată sau de două ori pe an, pentru igienizare sau control, nu ar trebui omisă.

1. Alimentație echilibrată

Dieta joacă un rol crucial în revenirea infecțiilor fungice. Consumul excesiv de zaharuri și carbohidrați rafinați poate contribui la dezvoltarea ciupercii Candida. Prin urmare, o alimentație bogată în fructe și legume, proteine slabe și cereale integrale poate ajuta la menținerea unui echilibru sănătos al florei microbiene din organism.

1. Evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool

Fumatul și consumul excesiv de alcool pot afecta negativ sănătatea orală, și pot crește riscul de infecții fungice. Nicotina și alcoolul pot modifica flora bacteriană din gură, favorizând înmulțirea Candida.

Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool sunt măsuri esențiale pentru prevenirea candidozei bucale.

1. Consultarea medicului

Persoanele care au un sistem imunitar slăbit (fie din cauza unor afecțiuni medicale, fie din cauza unor tratamente, cum sunt antibioticele) ar trebui să consulte regulat medicul. Acesta poate oferi sfaturi personalizate privind prevenirea candidozei și poate ajusta tratamentele pentru a reduce riscurile de apariție a acesteia.