x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

24 iunie: Ziua Internaţională a Iei, dar și sărbătoarea Sânzienelor: o lume în care fantastical și magia domnesc pentru o noapte

0
Autor: Magdalena Popa Buluc 23 Iun 2021 - 20:56
24 iunie: Ziua Internaţională a Iei, dar și sărbătoarea Sânzienelor: o lume în care fantastical și magia domnesc pentru o noapte
Vezi galeria foto

Pe 24 iunie, românii celebrează sărbătoarea Sânzienelor. În noaptea ce precede această zi, minunile sunt posibile, forţele benefice, dar şi cele malefice stăpânesc Pământul. Şi tot în 24 iunie se sărbătoreşte, începând din 2013, Ziua Internaţională a Iei.

 

În tradiţia creştin ortodoxă, 24 iunie este ziua Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, eveniment ce pregăteşte minunea Naşterii Mântuitorului dintr-o fecioară. Ziua Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeiţa Diana, numele de Sânziana, aşa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din „Sancta Diana”, în timp ce în Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav.

 

„Pârvan presupune că Diana daco-romană (Diana sancta, potentissima) era aceeaşi divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV, 33). Această echivalenţă, oricât de probabilă ar fi ea, nu este încă demonstrată, dar nu este nici o îndoială că sub numele roman al Dianei s-ar ascunde, sincretizată sau nu, o zeiţă aborigenă. Or, cultul acestei zeiţe a supravieţuit după romanizarea Daciei şi numele de Diana se găseşte în vocabula românească zâna. Diana Sancta din Sarmizegetusa a devenit Sânziana (San(cta) Diana), figură centrală a folclorului românesc. Continuitatea religioasă şi lingvistică a fost asigurată mai ales datorită faptului că procesul de transformare a avut loc într-un mediu popular, adică rural (campestru şi silvestru)”, scria Mircea Eliade.

 

 

 

 

Legendele spun că Sânzienele sunt fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă şi „dau puteri” deosebite florilor şi buruienilor, care pot deveni plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede că în noaptea Sânzienelor zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă şi fac să rodească holdele, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Dacă oamenii nu le sărbătoresc, Sânzienele se răzbună, amintindu-şi că fac parte din familia Ielelor.

 

Bătrânii povestesc că, în noaptea de Sânziene, ielele se adună şi dansează în pădure. Cine le vede rămâne mut pentru totdeauna sau damblageşte. Tot ei cred că cine nu le respectă poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri înecat ori fulgerat.

Asociate solstiţiului de vară, Sânzienele sunt, în tradiţia populară, zânele vesele ale belşugului, ale cântecului şi dansului.

 

 

 

 

Obiceuri şi ritualuri româneşti

 

În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanţe cu arome puternice, băieţii agită făclii, se strigă şi se cântă din bucium. Localnicii din satul bistriţean Maieru păstrează obiceiul vechi de câteva sute de ani ca, în ajunul sărbătorii de Sânziene, să aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.

 

Practicile legate de cunună, aprinderea unei torţe de către flăcăi, torţă numită „făclia de Sânziene”, alte caracteristici specifice Sânzienelor, îi îndreptăţesc pe etnologi şi folclorişti să considere această sărbătoare drept una a Soarelui.

 

La baza acestor ritualuri stau florile galbene numite sânziene ce cresc în poieni şi care sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor, pentru a le împleti apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Cununile se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar pe ogoare, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.

 

Fetele îşi aruncă aceste cununi pe un acoperiş, cele care rămân prinse prevestind măritişul apropiat, sau peste vite: dacă nimereşte una tânără, fata se va căsători cu un tânăr, iar dacă i se prinde cununa într-una bătrână, un om în vârstă îi va fi alesul.

 

 

 

 

Pentru a-şi vedea sortitul, fetele dorm în noaptea de Sânziene cu un bucheţel din aceste flori sub pernă. De asemenea, dacă le poartă în păr sau la sân, fetele, dar şi femeile măritate vor fi mai atrăgătoare şi mai drăgăstoase.

 

Un alt obicei este alaiul Drăgaicei – cea mai frumoasă şi mai cuminte dintre fetele satului, care colindă alături de alte tinere îmbrăcate în alb. La răscruci, fetele se opresc şi fac o horă cântând. Se mai obişnuieşte şi ca fetele să fie udate de flăcăi, care umblă prin sat din zorii zilei cu flori de sânziene la pălării.

 

„În alte locuri din țară, sărbătoarea se numește Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor… După ce a fost Mireasă-Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. De trei ani are nevoie să se curețe de forțele luminoase cu care s-a impregnat într-o singură zi!”, scria Irina Nicolau în Ghidul sărbătorilor românești

 

Tot de Sânziene există un ritual al spălării cu rouă. Roua trebuie adunată în zori de pe plante, în locuri necălcate, pe o pânză albă, stoarsă apoi într-o oală nouă. Bătrânele care se ocupă de asta aduc apoi roua în sat, fără a vorbi pe drum şi evitând să întâlnească pe cineva. Cu această rouă se vor spăla fetele care vor să se mărite repede, dar şi femeile măritate care vor să fie iubite de soţi şi să aibă copii frumoşi şi sănătoşi.

 

 

O superstiţie care se referă tot la dragoste spune că îndrăgostiţii care fac împreună baie în râu sau în mare de Sânziene se vor iubi toată viaţa.

 

„Unii spun că în noaptea aceasta, exact la miezul nopţii, se deschid cerurile. Nu prea înţeleg cum s-ar putea deschide, dar aşa se spune: că în noaptea de Sânziene se deschid cerurile. Dar probabil că se deschid numai pentru cei care ştiu cum să le privească…”, scria Mircea Eliade.

 

„La Sânziene se înjumătăţeşte anul, iar la miezul zilei Soarele joacă pe cer”. E ziua în care vara începe să dea înapoi, iar cucul amuţeşte, căci a cântat neîntrerupt trei luni. În dimineaţa de Sânziene fetele se spală goale în rouă pentru a fi drăgăstoase.

 

Sânzienele sunt şi o sărbătoare a iubirii, e ziua în care e bine să faci dragoste, căci Sânzienele aduc bucurie şi rod celor care le serbează. La Sânziene păsările se jelesc căci începe vara să dea spre iarnă. Bărbaţii dau flori fetelor, căci de Sânziene, florile şi tot câmpul încep să dea-napoi. Sânziana umblă în această zi, cea mai lungă din an, pe de-asupra pământului, cântă şi dansează, însoţită de zâne tinere fecioare, purtând toate cununi de flori pe cap şi spice de grâu.

 

 

 

În Noaptea de Sânziene înfloreşte şi „iarba-fiarelor”, care va lumina în întuneric ca aurul, iar la răsărit va picura sânge, lăsând urme roşiatice pe pământ. I se mai spune „iarba-tâlharilor”, pentru că hoţii şi haiducii pot deschide orice încuietoare cu ea. Tot atunci se culege „nebunariţa”, cea mai veche plantă folosită în ritualurile magice, folosită de vrăjitoare pentru a putea zbura.

 

24 iunie e altă sărbătoare compusă din straturi. În funcție de zonă, unul sau altul dintre staturi are rolul principal. În Bucovina, de pildă, Sfântul Ion de Vară se bucură de o ținere specială, fiind identificat cu Sfântul Ioan cel Nou, ale cărui moaște se află la Suceava. Oamenii merg acolo în pelerinaj […] În alte locuri, greutatea sărbătorii este dată de relația cu Sânzienele, niște zâne bune care zboară noaptea prin văzduh.

 

O lume în care fantasticul, magia domnesc pentru o noapte, cea a solstiţiului de vară, generator de sărbători încărcate încă de o simbolistică specială, mai ales în lumea anglo-saxonă sau în cea nordică.

Atmosfera magică a acestei sărbători păgâne a inspirat creaţii literare remarcabile, dacă ar fi să amintim numai Nopţile de Sânziene, de Mihail Sadoveanu, Noaptea de Sânziene, de Mircea Eliade, Jocul Ielelor, de Camil Petrescu, Hora Domniţelor, de Radu Stanca… titluri de referinţă ale literaturii române pornite de la simbolistica zânelor despre care se credea că susţin echilibrul lumii, că pot aduce fericirea, dar şi orbirea, pierderea minţii sau chiar moartea celor care le priveau jocul, se prindeau în hora lor sau încercau s-o rupă.

 

Ia românească, sărbătorită în toată lumea pe 24 iunie

 

 

Casa Timiș - Ziua Iei românești

 

 

În ultimii ani, Ziua Internațională a bluzei românești a devenit un eveniment cu adevărat global, iar astăzi evenimentul este marcat în peste 50 de țări și 300 de localități de pe șase continente. Ziua iei a intrat în programul anual al muzeelor ​​și instituțiilor culturale din țară și străinătate, fiind sărbătorită atât de ambasadele României, cât și de misiunile diplomatice din România.

 

Bluza românească, prin numele său original, nu este o simplă bluză țărănească tradițională, ci a devenit un simbol al României, cu legendele, poveștile și semnificația sa profundă. Cu originile îndreptate cu mult înapoi în vechea civilizație dacică, a devenit un brand de țară autentic în ultimii ani, mulți designeri incluzându-l în colecțiile lor. Nume precum Tom Ford, Yves Saint Laurent sau Jean Paul Gaultier au găsit o sursă autentică de inspirație în îmbrăcămintea românească. Semnele și simbolurile brodate pe bluza românească nu sunt doar decorațiuni întâmplătoare, ci fiecare are semnificația sa, în funcție de regiune sau persoana care a lucrat-o sau a purtat-o.  

 

 

În această zi, românii și cei care iubesc și apreciază România și cultura iei, sărbătoresc această zi prin portul unei ii-cămașă tradițională românească și, de asemenea, organizează evenimente dedicate iei. Un astfel de eveniment va fi organizat la Casa Timiş care sărbătoreşte Ziua Internațională a IEI.

 

Iubitorii portului popular român sunt așteptați să se bucure de această splendidă zi la Casa Timiş, îmbrăcați în straie de sărbătoare și astfel să descopere tradițiile fermecătoare ale românilor în cadrul unei EXPOZIȚII DEOSEBITE cu II, realizată în foișorul Casei Timiş.

 

Iuliana Tudor, o româncă autentică, promotoare a culturii tradiționale românești în cânt și port, ne va spune povestea acestui veșmânt, de ce ne reprezintă doar pe noi, cine sunt creatoarele fiecărui semn cusut și care este alfabetul așezat pe ie. Iuliana va fi alături de noi împreună cu încă doi artizani care ne vor povesti şi arăta cum noi românii, de secole, coasem şi scriem poveşti pe iile românești!

 

 

 

 

Casa Timiş organizează CONCURSUL “Povestea RomânIEI mele” – în care oaspeții vor avea ocazia să împărtășească povestea IEI pe care o poartă şi să câștige premii speciale precum ii tradiționale, o degustare de vin Casa Timiș sau o selecție specială de vinuri. Chef Nico Lontras alături de Echipa Casa Timiş vor pregăti pentru oaspeții noștri un meniu autentic românesc, meniu ce sărbătoreşte tradițiile unice ale românilor şi vă invită să vă reîndrăgostiți de gustul autentic românesc, ridicat la rang de artă.

 

 

 

 

De Ziua internațională a Iei, punem la cale viitorul ei 

 

Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural, Institutul Național al Patrimoniului și Academia Română, Filiala Iași organizează miercuri, 23 iunie, evenimentul dedicat cămășii tradiționale românești cu ocazia sărbătorii internaționale Ziua Iei (24 iunie).

 

„Descoasem” împreună înțelesurile și universul bogat al acestui element de patrimoniu imaterial și încercăm să răspundem la câteva dintre cele mai arzătoare întrebări despre subiect. Aflăm mai multe despre cea mai cunoscută și îndrăgită piesă a costumului popular românesc - direct de la cercetători și meșterii populari care o creează în zilele noastre. Descoperim ce legătură există între bluza feminină, de inspirație tradițională, redescoperită și reintegrată în diverse forme în vestimentația cotidiană și piesa care face obiectul cercetării și dosarului UNESCO, având ca temă „Arta cămășii cu altiță”?

Aflăm ce fac alte țări pentru a-și proteja și pune în valoare elementele de patrimoniu imaterial textil și cum poți contribui la o mai bună cunoaștere și promovare a cămășii și elementelor de port tradiționale.

 

 

Ce (ne) facem cu IA? Webinar de #ZiuaIei la Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural

 

Partea I

Ia în UNESCO? Ce promovăm pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Omenirii? Clarificări referitoare la dosarul "Arta cămășii cu altiță" de la specialiști și cercetători implicați în alcătuirea lui

Invitați: Adina Hulubaș (etnolog, expert UNESCO acreditat, cercetător Departamentul de Etnologie, Academia Română - Filiala Iași), Ioana Repciuc Baskerville (punct focal național pentru Convenția UNESCO din 2003), Lila Passima (curator, cercetător, educator muzeal - Muzeul Țăranului Român), Corina Mihăescu (cercetător, Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională)

  

Partea a II-a

Cum punem în valoare patrimoniul imaterial? De la cazul cămășii cu altiță, la lecții și exemple de bună practică din Norvegia (dar nu numai)

Invitați: Ioana Repciuc Baskerville, Academia Română, Filiala Iași, Lila Passima, Muzeul Național al Țăranului Român, Eivind Falk, Institutul Norvegian al Meșteșugurilor, Camilla Rossing, Institutul Norvegian al Costumului Tradițional, Mihai Hrincescu, meșter popular, colecționar, localitatea Arbore, jud. Suceava, Andreea Tănăsescu, fondator, Comunitatea La Blouse Roumaine, Corina Mihăescu, Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională

 

Hai să vorbim despre patrimoniul cultural... la viitor!

 

 

 

De Ziua Internaţională a Iei, chimonoul întâlneşte ia  într-o expoziţie unică la arcub

 

 

Vernisată de Ziua Internaţională a Iei la ARCUB, expoziţia „Chimonoul întâlneşte ia” curatoriată de Iulia Gorneanu prezintă în oglindă simboluri ale culturii nipone şi culturii autohtone şi marchează 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România.

 

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 24 iunie – 22 iulie 2021 la ARCUB, în sălile Gabroveni şi Lipscani şi este organizată sub auspiciile Ambasadei Japoniei în România, de Primăria Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural Expo Arte şi ARCUB.

 

La evenimentul de lansare de joi, 24 iunie, de la ora 17:00, vor participa Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Japoniei în România, Excelența sa Domnul Hiroshi Ueda, și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Culturii și Primăriei Municipiului București, precum şi membre ale comunității Domnițe cu Altițe, îmbrăcate în costume tradiționale românești și japoneze.

 

 

Obiectele expuse sunt chimonouri şi ii de colecţie create de Iulia Gorneanu şi Mihaela Bădin Chilian prezentate într-un discurs vizual atemporal, creat cu ajutorul artistei japoneze Ayako Funatsu.

 

„Chimonoul este cunoscut ca una dintre cele mai apreciate piese vestimentare din lume. Designerii contemporani reactualizează modelele și integrează elemente tradiționale în ținute confortabile, ușor de purtat, în acord cu viața noastră de zi cu zi. În această expoziție puteți admira 20 de chimonouri din a doua jumătate a secolului XX, parte a colecției Iuliei Gorneanu” – Ayako Funatsu, consultant al expoziției.

 

„Simboluri ale culturilor tradiționale ce le-au creat, chimonoul japonez și ia românească au devenit piese vestimentare iconice, influențând moda ultimului secol într-un mod covârșitor. Pattern-urile, rafinamentul cromatic, modul simbolic de expresie și transpunere pe textile a unor informații încifrate continuă să fascineze designeri, case de modă, branduri. Atât ia cât și chimonoul (atunci când sunt piese autentice) vorbesc despre starea statutară, vârsta, prestigiul în comunitate și personalitatea femeii care le poartă. Există ii și chimonouri de sărbătoare și de zi cu zi, ceremoniale, de nuntă, de doliu. Rafinamentul acestor veșminte le aduce împreună în expoziția CHIMONOUL ÎNTÂLNEȘTE IA, pentru a spune o poveste despre conectarea cu valorile identitare, într-un an centenar ce unește două culturi îndepărtate, construite pe un strat străvechi cu valențe comune” – drd. Iulia Gorneanu, curatorul expoziției.

 

 

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 24 iunie – 22 iulie, zilnic, între orele 14:00 – 20:00, la ARCUB, Sălile Lipscani şi Gabroveni de la etajul 1. Accesul publicului este liber.

 

ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti cultivă identitatea culturală a Capitalei din 1996. Proiectele inițiate și desfășurate de ARCUB în anii de activitate au contribuit la diversificarea vieții culturale a orașului, precum și la înscrierea acestuia în rândul marilor capitale ale lumii.

 

ARCUB este organizatorul Festivalului internațional al luminii – Spotlight, Festivalului Internaţional de Teatru de Stradă – B-FIT in the Street!, al singurului festival internaţional de jazz din Capitală, Bucharest Jazz Festival și al Zilelor Bucureștiului.

 

 

Tango de Amor”, un spectacol de Răzvan Mazilu de Sânziene @ODEON

Pentru Noaptea de Sânziene (24 iunie), o sărbătoare a iubirii și a fertilității, coregraful și dansatorul Răzvan Mazilu, a creat un spectacol unic în Sala Majestic, „Tango de amor”, la care vă invităm începând cu ora 19:00.

O seară de tango, muzică și poezie alături de actorii Teatrului Odeon, Alina Berzunțeanu, Ioana Mărcoiu, Simona Popescu, Meda Victor, Vlad Bîrzanu, Mihai Smarandache, Andi Vasluianu, Silvian Vâlcu; Clubul TangoTangent și cu participarea extraordinară a acordeonistului Emy Drăgoi, acompaniat de Alessia și Bianca Drăgoi.

 

 

Răzvan Mazilu:

„Ne-am gândit să marcăm sărbătoarea de Sânziene printr-un spectacol special, pentru că ne era dor de normalitate. Pentru mine, normalitatea poate însemna muzică, poezie, tango live; să le asculți, să le vezi, să le simți pe scena celui mai frumos teatru din București.

Ce poate fi mai seducător decât un astfel de spectacol cu artiști minunați, într-o seară magică de vară, simbol al iubirii?”

«Tango de Amor», un spectacol care continuă tradiția Teatrului Odeon de a oferi gale de dans, spectacole de tango, care prilejuiește reîntâlnirea cu maestrul Emy Drăgoi, trupa TangoTangent și actorii teatrului.”

Citeşte mai multe despre:   sanziene

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Lungmetraje și dezbatere dedicată lui Cristi Puiu cu ocazia prezentării filmului „Malmkrog” în cinematografele din Austria

Lungmetraje și dezbatere dedicată lui Cristi Puiu cu ocazia prezentării filmului „Malmkrog” în cinematografele din Austria
Galerie Foto „Malmkrog”, cel mai recent film semnat de Cristi Puiu - câştigător al premiului pentru regie în 2020 la secțiunea Encounters a Festivalului de film de la Berlin -, rulează în cinematografele din Austria,...

Selecționat la cel mai important festival de film din America de Nord, Întregalde poate fi văzut între 6 și 20 august în peste 20 de orașe din țară

Selecționat la cel mai important festival de film din America de Nord, Întregalde poate fi văzut între 6 și 20 august în peste 20 de orașe din țară
Galerie Foto Întregalde, semnat de Radu Muntean, a fost selecționat în cadrul celei de-a 46-a ediție a Toronto International Film Festival (TIFF) în secțiunea Contemporary World Cinema. TIFF va avea loc în Canada între 9 și...

Eveniment editorial: lansarea catalogului expoziției „De la anatomia artistică la opera finită”

Eveniment editorial: lansarea catalogului expoziției  „De la anatomia artistică la opera finită”
Muzeul Municipiului București invită publicul să participe la evenimentul prilejuit de lansarea catalogului expoziției „De la anatomia artistică la opera finită”, care va avea loc joi, 5 august 2021, ora...

Marius Mihalache urcă pe scena Teatrului Godot cu renumitul concert-spectacol „Săftița”

Marius Mihalache urcă pe scena Teatrului Godot cu renumitul concert-spectacol „Săftița”
„Săftița”, proiectul pop-folk lansat în 2018 de Marius Mihalache, şi distins în 2019 cu Premiul Special al Senatului UNITER, este cântat sâmbătă, 31 iulie, ora 20:00, la Teatrul Godot.  Povestea...

[ship of fools] | Premieră la ARCUB

[ship of fools] | Premieră la ARCUB
Galerie Foto Pe 4 august, de la ora 20:00, vă invităm la ARCUB, Hanul Gabroveni (Strada Lipscani 84-90) la premiera scurtmetrajului [ship of fools], un film de dans creat ca un ritual de îmbrățișare a haosului și a...

JTI, la aniversarea celei de-a XX-a ediții a TIFF: Dans, film despre dans, expoziție multimedia

JTI, la aniversarea celei de-a XX-a ediții a TIFF:  Dans, film despre dans, expoziție multimedia
Galerie Foto „Dansul nu are nevoie de traducere. Este ancestral și universal”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs JTI România, Moldova și Bulgaria, la proiecția specială a filmului Indiile Galante,...

Muzică clasică, teatru muzical, jazz și muzică balcanică la STREET MUSIC FESTIVAL

Muzică clasică, teatru muzical, jazz și muzică balcanică la STREET MUSIC FESTIVAL
Galerie Foto Ediția a IV-a  a proiectului ”Street Music Festival”se va desfășura anul acesta în Piața Huet din Sibiu, în 7 și 8 august. Evenimentul propune publicului - în  premieră - concerte de muzică...

Persoanele nevaccinate anti COVID-19 vor putea participa la UNTOLD

Persoanele nevaccinate anti COVID-19 vor putea participa la UNTOLD
Fanii UNTOLD au primit o veste mult așteptată: autoritățile au anunțat că începând cu data de 1 august accesul la evenimentele mari, de tip festival, va fi permis pentru toți participanții, doar că cei...

Primele reprezentații: CINE SAPĂ GROAPA ALTUIA de Ion Băieșu, un spectacol de Felix Alexa

Primele reprezentații: CINE SAPĂ GROAPA ALTUIA de Ion Băieșu, un spectacol de Felix Alexa
Primele reprezentații: 31 iulie și 1 august, 20:00, Sala „Ion Băieșu”   „Am găsit din întâmplare această piesă uitată a lui Ion Băieșu, o mică bijuterie într-un act, ce m-a uimit prin origi...

Mister, suspans și emoție: Neidentificat, din 6 august în cinematografe. Premiera națională în competiția oficială TIFF -

Mister, suspans și emoție: Neidentificat, din 6 august în cinematografe. Premiera națională în competiția oficială TIFF -
Galerie Foto Neidentificat, cel de-al doilea lungmetraj al regizorului Bogdan Apetri, intră în cinematografele din România din 6 august, distribuit de Transilvania Film O co-producţie România-Cehia-Letonia, filmul este un...

Festivalul Internațional “Enescu și muzica lumii”, ediţia a 22-a

Festivalul Internațional “Enescu și muzica lumii”, ediţia a 22-a
Galerie Foto După o ediţie exclusiv în aer liber în anul 2020, Festivalul Internațional “Enescu și muzica lumii”, revine în 2021 cu ediția a XXII-a, în care concertele în aer liber vor alterna cu cele în interior,...

Festivalul George Enescu repune în vânzare un număr limitat de abonamente

Festivalul George Enescu repune în vânzare un număr limitat de abonamente
Organizatorii Festivalului Internațional George Enescu repun la vânzare liberă un număr limitat de abonamente pentru concertele de la Sala Palatului și Ateneul Român, a căror achiziție nu a fost finalizată de...

Te așteptăm la Maximum Rock Festival 2021!

Te așteptăm la Maximum Rock Festival 2021!
... cel mai important eveniment rock & metal al acestui an din România, festival ce va avea loc în perioada 11-12 septembrie la Arenele Romane din București. Vor participa formațiile: Epica (Olanda), Eluveitie...

În mijlocul meu, vocea - un documentar despre o inconfortabilă şi dureroasă călătorie către interior, va avea premiera națională la TIFF

În mijlocul meu, vocea - un documentar despre o inconfortabilă şi dureroasă călătorie către interior, va avea premiera națională la TIFF
Galerie Foto În mijlocul meu, vocea, lungmetrajul documentar de debut al regizoarei Andra Hera, care semnează și scenariul, va avea premiera națională la Cluj, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania. Filmul...

Conferințele Teatrului Național București prezentate publicului italian. Politica externă a României și paradigma învingătorului de Bogdan Aurescu

Conferințele Teatrului Național București prezentate publicului italian. Politica externă a României și paradigma învingătorului de Bogdan Aurescu
Galerie Foto Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Teatrul Național București “Ion Luca Caragiale”, prezintă publicului italian cea de-a cincea conferință din seriaConferințele Teatrului Național București...
Serviciul de email marketing furnizat de