x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

50 de ani de la moartea "Omului neliniştit"

0
Autor: Serban Cionoff 05 Ian 2010 - 00:00

Se împlinesc, în aceste zile, 50 de ani de la tragica dispariţie a lui Albert Camus, laureat, în anul 1957, al Premiului Nobel pentru Literatură. Prilej cu care Olivier Mony schiţează în "Le Figaro Magazine" "portretul unui scriitor hărţuit care a iubit femeile şi artele şi care a dat o operă ce nu a părut niciodată mai vie ca acum".



Cu moartea în suflet. "Cine l-a ucis pe Albert Camus?" - iată întrebarea pe care şi-o pun, şi după 50 de ani, exegeţii şi admiratorii celui ce ne-a lăsat romanele "Ciuma" şi "Străinul" sau eseurile filosofice "Mitul lui Sisif" şi "Omul revoltat". Cine, în acel 4 ianuarie 1960, la ora 13:55, la ieşirea din localitatea Villeblevin spre Şoseaua naţională 5, a proiectat într-un platan maşina în care se afla şi Camus, "frângând, brusc, traiectoria impresionantă a acestui fiu al Algeriei care nu detesta nimic mai mult decât ploaia şi automobilele?". Şi, din nou, întrebarea: "Cine au fost asasinii?".

Răspunsurile sau măcar încercările de a găsi răspunsuri la această întrebare nu lipsesc. Olivier Mony le recapitulează succint. "Serviciile franchiste, aşa cum îi place să creadă romancierei catalane, Carmen Riera, în frumosul ei roman «Jumătate din suflet» (Seuil, 2006), peste care s-a trecut cu vederea mult prea uşor. (...) Membrii juriului, cei care i-au acordat, cu trei ani în urmă, Premiul Nobel, împietrind în fast şi în glorie o gândire şi o scriitură în mişcare." (În acest sens, autorul îi citează pe Jacques Laureant care socotea că "Premiul Nobel a încununat o operă terminată"). Iar lista întrebărilor rămâne deschisă.

"Cine l-a ucis pe Camus?", revine autorul acestui incitant eseu retrospectiv; şi tot el răspunde scurt: "Nimeni, bineînţeles. Nimeni, dacă nu tristeţea, insondabila tristeţe a celui care, cu numai câteva zile după întoarcerea de la Stockholm (unde i se decernase Nobel-ul - n.n.) scria în jurnalul său: «29 decembrie 1957, ora 15:00, o nouă criză de panică. (...) Pentru câteva minute, senzaţie de nebunie totală. (...) Noaptea de 29 spre 30: angoase interminabile. (...). 1 ianuarie, anxietate dublă»".

Şi totuşi a iubit... "Şi totuşi - continuă discursul jurnalistului - Camus a avut femei, a avut dragostea unei mame, teatrul, aclamaţiile stadioanelor, serile în care se înfăşura în aroma cernelii, verile din golful mic al Algerului, dulceaţa neliniştită a copiilor, Jean şi Catherine. Cărţile citite, dar şi cele pe care trebuia să le scrie. A avut viaţa sa, dezordinea sa, bogăţia sa. (...) O viaţă atât de scurtă, 47 de ani. Şi totuşi, atât de densă."

Inevitabil, retrospectiva vieţii acestui "om neliniştit", ajunge şi la întrebarea-cheie: "Ce rămâne, totuşi, din Albert Camus?". Iar răspunsul vine aproape de la sine: "În primul rând, o operă, din care timpul a ales, în linişte, grâul de neghină". Argumente sunt şi vor mai fi: multe şi felurite: "Romancierul este admirabil, cronicarul inspiră, dramaturgul este de redescoperit, filosoful este preferabil nătărăilor catastrofali care îşi pierd vremea în micile noastre lucarne..."

Secretul lui Camus. "Camus a plăcut femeilor" - mai scrie cronicarul, după care rememorează câteva dintre cuceririle acestui "Cassanova angoasat". La fel de adevărat este, însă, şi faptul că Albert Camus a avut parte de adversităţi durabile şi de invidia tenace a unor contemporani, deloc puţini şi, mai ales, deloc neînsemnaţi. De pildă, Jean Paul Sartre, Pascal Pia (de fapt, doi "prieteni pierduţi"), dar, mai ales, Mauriac, acesta din urmă scriind negru pe alb despre Camus şi despre eroul său legendar: "Acest Sisif nu îşi prăvăleşte stânca. El se caţără pe ea şi, de acolo, se aruncă în cap în mare..."

"Atâta ură - remarcă Olivier Mony - incită la însingurare. Acesta a fost secretul lui Camus, al său fir al Ariadnei, nefericirea şi izbăvirea sa. Totul, pentru acest mare însingurat, era aspiraţie către colectivitate, către lucru în echipă, către elanuri colective. Boala şi scrisul l-au împiedicat. Trebuie să ni-l imaginăm pe Camus fericit" - mai scrie autorul acestui eseu parafrazând finalul memorabil al "Mitului lui Sisif".

"Ziarele, teatrul şi fotbalul au fost pentru el Insulele Suosie Vent, Combat, Dullin şi Racing - din Alger şi, apoi, din Paris, i-au oferit o alternativă, i-au îngăduit să imagineze un viitor comun, o posibilitate de a trăi împreună, în vreme ce Istoria i-a călcat în picioare acest vis şi l-a lăsat singur la malurile Mediteranei, ca să strige către surzi cuvinte de neauzit precum "morală" şi "umanitate".: "Să ne aşteptăm, astăzi, la ceva mai bun, atâta vreme cât cele mai înalte autorităţi ale statului murmură doar vorbe precum "Poftiţi aici, Albert Camus?".

"Aici" - adică în Pantheon -, răspunde acelaşi Olivier Mony, atâta vreme cât "întrebarea a fost pusă şi este legitimă dacă ne gândim la prezenţa ferventă a lui Camus în dezbaterea publică". Mai mult, crede autorul, teme precum "identităţile naţionale şi culturale, şocul civilizaţiilor, lumile mediteraneene, spaimele milenariene, populaţiile migratoare, toată această lume a noastră se aseamănă acelor cărţi pe care Albert Camus nu a mai avut vreme să le scrie". Spre a-şi susţine demonstraţia, cronicarul aduce un argument care ne aminteşte povestea eroului cărţii lui Camus: "Străinul".

Este vorba despre Mathew Eric Wrinkels, de 49 de ani, executat cu un an în urmă într-o închisoare din Indiana, după ce şi-a recunoscut vina de a fi comis un triplu asasinat. Înainte de execuţie, Wrinkels a scris aceste cuvinte: "A ucide un om datorită paroxismului patimii este ceva de înţeles. Dar a face asta cu calm şi în mod premeditat (...), asta este un lucru de neînţeles".

"Un citat din Camus. Cine l-a ucis?, ne putem întreba." - mai scrie autorul articolului din "Le Figaro Magazine". Şi încheie: "Ori de câte ori privim în jur, totul clamează, cu o absolută certitudine, aceeaşi veste bună: Camus trăieşte!"
Citeşte mai multe despre:   arte

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Start EUROPAfest 2020 – “E pur si muove”. Live streaming pe Facebook și YouTube 16 - 25 iulie, București și Sinaia

Start EUROPAfest 2020 – “E pur si muove”. Live streaming pe Facebook și YouTube 16 - 25 iulie, București și Sinaia
Galerie Foto EUROPAfest 27 începe pe 16 iulie și se încheie pe 25 iulie, fiind primul festival internațional care se organizează de la începutul pandemiei. Toate evenimentele vor fi transmise live de pe scena Sălii...

Deschidem înscrierile pentru Școala de vară de la Conacul Cantacuzino-Pașcanu, Ceplenița, Iași (23 august - 9 septembrie 2020)

Deschidem înscrierile pentru Școala de vară de la Conacul Cantacuzino-Pașcanu, Ceplenița, Iași (23 august - 9 septembrie 2020)
Galerie Foto Institutul Național al Patrimoniului și Ministerul Culturii organizează între 23 august și 5 septembrie 2020, la Ceplenița, județul Iași, o primă Școală de vară dedicată dedicată cercetării patrimoniului...

Dialog cu Radu Jude și Mehelli Modi

Dialog cu Radu Jude și Mehelli Modi
Galerie Foto Vineri, 17 iulie, de la ora 20.00 (ora României), va avea loc ultima sesiune a proiectului The Waiting Room, creat cu intenția de a vedea și a dezbate ce este mai bun în cinemaul documentar contemporan, în ciuda...

Romanul grafic „Beethoven, geniu nemuritor”, ilustrat de Remus Brezeanu, lansat online de ICR Berlin

Romanul grafic „Beethoven, geniu nemuritor”, ilustrat de Remus Brezeanu, lansat online de ICR Berlin
„Beethoven – Unsterbliches genie”/ „Beethoven, geniu nemuritor”, romanul grafic recent apărut la editura Carlsen, cea mai prestigioasă editură germană în materie de benzi desenate, a fost ilustrat de...

Ateliere gratuite de teatru | Adulți @ Teatrul Apropo

Ateliere gratuite de teatru | Adulți @ Teatrul Apropo
Ai experiențe care merită împărtășite sau ești curios să înveți din experiențele altora? Ți-ai dori să fii mai charismatic, mai spontan, să te autodescoperi? Și mai presus de toate, ți-ar plăcea ca...

Comedie neagră, drame de familie și erotism în Competiția Oficială TIFF 2020

Comedie neagră, drame de familie și erotism în Competiția Oficială TIFF 2020
Galerie Foto Destinată regizorilor debutanți sau aflați la cel de-al doilea lungmetraj de ficțiune, Competiția oficială TIFF 2020 cuprinde 12 povești provocatoare și tot atâtea abordări originale, din care juriul va alege...

Filmul „Tom și Jerry 2.0”, regia Florin Piersic Jr. are premiera miercuri, 15 iulie 2020

Filmul „Tom și Jerry 2.0”, regia Florin Piersic Jr. are premiera miercuri, 15 iulie 2020
Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu prezintă miercuri, 15 iulie 2020, pe platforma TNRS – Scena Digitală, premiera filmului „Tom și Jerry 2.0”, adaptare după piesa de teatru „Jerry and Tom”, de Rick...

Miercuri, 15 iulie, Jurnalul îți oferă o carte de suflet: ”Gențiane”, de Cella Serghi

Miercuri, 15 iulie, Jurnalul îți oferă o carte de suflet: ”Gențiane”, de Cella Serghi
Jurnalul îţi aduce miercuri, 15 iulie, încă o carte a Cellei Serghi, una dintre cele mai sensibile, dar totodată puternice scriitoare române. ”Gențiane” este povestea Radei Ionac, o tânără de origine...

Expoziții ale muzeelor românești în luna Iulie

Expoziții ale muzeelor românești în luna Iulie
Galerie Foto „Nicolae Grigorescu și poetica imaginii”. Un medalion expozițional compus din șase tablouri pictate de Maestrul Artei Românești – Nicolae Grigorescu, expuse la Palatul Suțu, vor completa expoziția temati...

Ediţie specială Bucureştii lui Caragiale: Parcul Cişmigiu devine scena teatrelor bucureştene

Ediţie specială Bucureştii lui Caragiale: Parcul Cişmigiu devine scena  teatrelor bucureştene
         Două luni de teatru în aer liber, oferit de festivalul „Bucureştii lui Caragiale”: după o lungă perioadă de cultură online, bucureştenii vor avea din nou...

Vara Filarmonicii deschide publicului două terase ale Sălii Thalia

Vara Filarmonicii deschide publicului două terase ale Sălii Thalia
Galerie Foto Cel mai tânăr proiect al Filarmonicii Sibiu – ”CONCERTE PE ACOPERIȘ” - debutează sâmbătă, 11 iulie 2020 și va include 12 evenimente programate pe Esplanada și terasele Sălii Thalia. În 26 iulie este prog...

În slujba războiului. Alianța secretă dintre astrofizică și armată de Neil deGrasse Tyson

În slujba războiului. Alianța secretă dintre astrofizică și armată de Neil deGrasse Tyson
Reputatul om de ştiinţă american Neil deGrasse Tyson şi coautoarea Avis Lang descriu pe larg felul în care metodele şi instrumentele astrofizicii au fost utilizate în slujba războiului de-a...

Corul Madrigal deschide seria concertelor din Stagiunea estivală 2020

Corul Madrigal deschide seria concertelor din Stagiunea estivală 2020
Duminică, 19 iulie 2020, ora 21:00, Corul Național de Cameră “Madrigal – Marin Constantin”, dirijat de Anna Ungureanu, deschide seria concertelor estivale cu evenimentul “Hora staccato” – Concert...

Vara Magică începe la Bucureşti în aer liber, în Curtea Ateneului Român, pe 15 iulie

Vara Magică începe la Bucureşti în aer liber, în Curtea Ateneului Român, pe 15 iulie
Pentru prima dată în aer liber, Festivalul Internațional „Vara Magică” invită pentru a noua vară consecutiv iubitorii de muzică clasică aflați în București în această vară să vină la seria...

„Fantomele fiordului”, un excelent serial din genul „Nordic noir”

„Fantomele fiordului”, un excelent serial din genul „Nordic noir”
Galerie Foto Din 13 iulie, TVR 1 difuzează, în premieră în România, unul dintre cele mai apreciate seriale din genul „Nordic noir" şi cea mai scumpă producţie de televiziune realizată vreodată în Islanda: ne...
Serviciul de email marketing furnizat de