x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

50 de ani de la moartea "Omului neliniştit"

0
Autor: Serban Cionoff 05 Ian 2010 - 00:00

Se împlinesc, în aceste zile, 50 de ani de la tragica dispariţie a lui Albert Camus, laureat, în anul 1957, al Premiului Nobel pentru Literatură. Prilej cu care Olivier Mony schiţează în "Le Figaro Magazine" "portretul unui scriitor hărţuit care a iubit femeile şi artele şi care a dat o operă ce nu a părut niciodată mai vie ca acum".



Cu moartea în suflet. "Cine l-a ucis pe Albert Camus?" - iată întrebarea pe care şi-o pun, şi după 50 de ani, exegeţii şi admiratorii celui ce ne-a lăsat romanele "Ciuma" şi "Străinul" sau eseurile filosofice "Mitul lui Sisif" şi "Omul revoltat". Cine, în acel 4 ianuarie 1960, la ora 13:55, la ieşirea din localitatea Villeblevin spre Şoseaua naţională 5, a proiectat într-un platan maşina în care se afla şi Camus, "frângând, brusc, traiectoria impresionantă a acestui fiu al Algeriei care nu detesta nimic mai mult decât ploaia şi automobilele?". Şi, din nou, întrebarea: "Cine au fost asasinii?".

Răspunsurile sau măcar încercările de a găsi răspunsuri la această întrebare nu lipsesc. Olivier Mony le recapitulează succint. "Serviciile franchiste, aşa cum îi place să creadă romancierei catalane, Carmen Riera, în frumosul ei roman «Jumătate din suflet» (Seuil, 2006), peste care s-a trecut cu vederea mult prea uşor. (...) Membrii juriului, cei care i-au acordat, cu trei ani în urmă, Premiul Nobel, împietrind în fast şi în glorie o gândire şi o scriitură în mişcare." (În acest sens, autorul îi citează pe Jacques Laureant care socotea că "Premiul Nobel a încununat o operă terminată"). Iar lista întrebărilor rămâne deschisă.

"Cine l-a ucis pe Camus?", revine autorul acestui incitant eseu retrospectiv; şi tot el răspunde scurt: "Nimeni, bineînţeles. Nimeni, dacă nu tristeţea, insondabila tristeţe a celui care, cu numai câteva zile după întoarcerea de la Stockholm (unde i se decernase Nobel-ul - n.n.) scria în jurnalul său: «29 decembrie 1957, ora 15:00, o nouă criză de panică. (...) Pentru câteva minute, senzaţie de nebunie totală. (...) Noaptea de 29 spre 30: angoase interminabile. (...). 1 ianuarie, anxietate dublă»".

Şi totuşi a iubit... "Şi totuşi - continuă discursul jurnalistului - Camus a avut femei, a avut dragostea unei mame, teatrul, aclamaţiile stadioanelor, serile în care se înfăşura în aroma cernelii, verile din golful mic al Algerului, dulceaţa neliniştită a copiilor, Jean şi Catherine. Cărţile citite, dar şi cele pe care trebuia să le scrie. A avut viaţa sa, dezordinea sa, bogăţia sa. (...) O viaţă atât de scurtă, 47 de ani. Şi totuşi, atât de densă."

Inevitabil, retrospectiva vieţii acestui "om neliniştit", ajunge şi la întrebarea-cheie: "Ce rămâne, totuşi, din Albert Camus?". Iar răspunsul vine aproape de la sine: "În primul rând, o operă, din care timpul a ales, în linişte, grâul de neghină". Argumente sunt şi vor mai fi: multe şi felurite: "Romancierul este admirabil, cronicarul inspiră, dramaturgul este de redescoperit, filosoful este preferabil nătărăilor catastrofali care îşi pierd vremea în micile noastre lucarne..."

Secretul lui Camus. "Camus a plăcut femeilor" - mai scrie cronicarul, după care rememorează câteva dintre cuceririle acestui "Cassanova angoasat". La fel de adevărat este, însă, şi faptul că Albert Camus a avut parte de adversităţi durabile şi de invidia tenace a unor contemporani, deloc puţini şi, mai ales, deloc neînsemnaţi. De pildă, Jean Paul Sartre, Pascal Pia (de fapt, doi "prieteni pierduţi"), dar, mai ales, Mauriac, acesta din urmă scriind negru pe alb despre Camus şi despre eroul său legendar: "Acest Sisif nu îşi prăvăleşte stânca. El se caţără pe ea şi, de acolo, se aruncă în cap în mare..."

"Atâta ură - remarcă Olivier Mony - incită la însingurare. Acesta a fost secretul lui Camus, al său fir al Ariadnei, nefericirea şi izbăvirea sa. Totul, pentru acest mare însingurat, era aspiraţie către colectivitate, către lucru în echipă, către elanuri colective. Boala şi scrisul l-au împiedicat. Trebuie să ni-l imaginăm pe Camus fericit" - mai scrie autorul acestui eseu parafrazând finalul memorabil al "Mitului lui Sisif".

"Ziarele, teatrul şi fotbalul au fost pentru el Insulele Suosie Vent, Combat, Dullin şi Racing - din Alger şi, apoi, din Paris, i-au oferit o alternativă, i-au îngăduit să imagineze un viitor comun, o posibilitate de a trăi împreună, în vreme ce Istoria i-a călcat în picioare acest vis şi l-a lăsat singur la malurile Mediteranei, ca să strige către surzi cuvinte de neauzit precum "morală" şi "umanitate".: "Să ne aşteptăm, astăzi, la ceva mai bun, atâta vreme cât cele mai înalte autorităţi ale statului murmură doar vorbe precum "Poftiţi aici, Albert Camus?".

"Aici" - adică în Pantheon -, răspunde acelaşi Olivier Mony, atâta vreme cât "întrebarea a fost pusă şi este legitimă dacă ne gândim la prezenţa ferventă a lui Camus în dezbaterea publică". Mai mult, crede autorul, teme precum "identităţile naţionale şi culturale, şocul civilizaţiilor, lumile mediteraneene, spaimele milenariene, populaţiile migratoare, toată această lume a noastră se aseamănă acelor cărţi pe care Albert Camus nu a mai avut vreme să le scrie". Spre a-şi susţine demonstraţia, cronicarul aduce un argument care ne aminteşte povestea eroului cărţii lui Camus: "Străinul".

Este vorba despre Mathew Eric Wrinkels, de 49 de ani, executat cu un an în urmă într-o închisoare din Indiana, după ce şi-a recunoscut vina de a fi comis un triplu asasinat. Înainte de execuţie, Wrinkels a scris aceste cuvinte: "A ucide un om datorită paroxismului patimii este ceva de înţeles. Dar a face asta cu calm şi în mod premeditat (...), asta este un lucru de neînţeles".

"Un citat din Camus. Cine l-a ucis?, ne putem întreba." - mai scrie autorul articolului din "Le Figaro Magazine". Şi încheie: "Ori de câte ori privim în jur, totul clamează, cu o absolută certitudine, aceeaşi veste bună: Camus trăieşte!"
Citeşte mai multe despre:   arte

 



Mai multe titluri din categorie

Concertul sopranei Teodora Gheorghiu, transmis online cu ocazia celebrării Zilei Naționale a României, la Roma

Concertul sopranei Teodora Gheorghiu, transmis online cu ocazia celebrării Zilei Naționale a României, la Roma
Galerie Foto Marți, 1 decembrie 2020, ora 19:00 (ora 20:00, în România), Asociația Culturală PROPATRIA din Roma, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului – Departamentul Românilor de Pretutindeni, în colaborare cu...

Actorii Teatrului Național București, voluntari la un call center DSP

Actorii Teatrului Național București, voluntari la un call center DSP
Actorii Teatrului Național din București se implică în viața publică și încearcă, în această perioadă dificilă, să sprijine publicul care le-a fost alături până nu demult.   La call center-ul...

Victor Rebengiuc, Horațiu Mălăele, Alexa Visarion, Radu Afrim, Tamara Buciuceanu-Botez, Lia Bugnar, în cea de-a șaptea zi a Festivalului Național de Teatru

Victor Rebengiuc, Horațiu Mălăele, Alexa Visarion, Radu Afrim, Tamara Buciuceanu-Botez, Lia Bugnar, în cea de-a șaptea zi a Festivalului Național de Teatru
Galerie Foto Programul celei de-a şaptea zile a FNT 30/ FNT ALTFEL reuneşte şase evenimente pe site-ul festivalului.                 SCENA „FNT...

Premiera Queen of Hearts, alături de Lars von Trier, Parasite și Moromeții, pe platforma TIFF Unlimited

Premiera Queen of Hearts, alături de Lars von Trier, Parasite și Moromeții, pe platforma TIFF Unlimited
Galerie Foto Queen of Hearts / Dama de cupă, o dramă daneză controversată, multipremiată internațional, regizată de tânăra May el-Toukhy, a fost lansată de Transilvania Film în premieră în România...

Dios Diego Armando Maradona a murit. Omagii aduse prin artă marelui fotbalist

Dios Diego Armando Maradona a murit. Omagii aduse prin artă marelui fotbalist
Galerie Foto Odată cu plecarea lui Maradona, unul dintre cele mai mari mituri ale tuturor timpurilor rămâne de acum doar în istorie. Omagii aduse acestui fenomen mondial, prin intermediul artelor și al...

Ce au în comun Maia Morgenstern şi Barack Obama

Ce au în comun Maia Morgenstern şi Barack Obama
Galerie Foto E sezonul biografiilor, putem spune. O perioadă în care apar la noi câteva volume care ar trebui avute în casă de oricine. Secretele din viaţa Maiei Morgenstern, fabuloasa poveste a unui tânăr de culoare ajuns...

Respectarea Protocolului, esența vieții de partid

Respectarea Protocolului, esența vieții de partid
Galerie Foto În a doua parte a prefaței trilogiei „Dragostea și Revoluția”, Ion Cristoiu reliefează observațiile autorului Dinu Săraru referitoare la Protocolul care trebuia urmat la virgulă de toată lumea, robotic....

Rolul partidului comunist în propria sa prăbușire din 1989

Rolul partidului comunist în propria sa prăbușire din 1989
Galerie Foto Începând cu 2 decembrie, Jurnalul vă oferă cele trei volume ale Trilogiei „Dragostea și Revoluția”, de Dinu Săraru. Până la apariția volumelor pe piață vă lăsăm să vă delectați cu prefața...

Luna Muzicii Românești, la Casa Artelor „Dinu Lipatti”, partea a IV-a

Luna Muzicii Românești, la Casa Artelor „Dinu Lipatti”, partea a IV-a
Galerie Foto Casa Artelor „Dinu Lipatti” vă invită sâmbătă, 28 noiembrie 2020, la orele 17.00, să participați la Evenimentul Online „Luna Muzicii Românești” la Casa Artelor „Dinu Lipatti”, Partea a IV-a. În...

ALEXANDRINA HALIC – ACTRIȚA POVESTE. Un proiect editorial marca Teatrul Ion Creangă

ALEXANDRINA HALIC – ACTRIȚA POVESTE. Un proiect editorial marca Teatrul Ion Creangă
Galerie Foto A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti în lumea magică a teatrului pentru copii, o actriță de poveste, pe nume Alexandrina Halic. Mititică de statură, dar dăruită cu un talent de...

A II-a B, un spectacol care îi învață pe copii să-și păstreze încrederea în ei, în premieră pe unteatru cinematic

A II-a B, un spectacol care îi învață pe copii să-și păstreze încrederea în ei, în premieră pe unteatru cinematic
Galerie Foto Un proiect artistic dedicat micilor spectatori și întregii familii, unteatru de copii se întoarce la joacă, de data aceasta în mediul online. A II-a B, cel mai nou spectacol pentru copii creat de Oana Răsuceanu,...

Ion Caramitru, Johnny Răducanu și George Banu, dialoguri în cuvinte și jazz în cea de-a cincea zi a Festivalului Național de Teatru

Ion Caramitru, Johnny Răducanu și George Banu, dialoguri în cuvinte și jazz în cea de-a cincea zi a Festivalului Național de Teatru
Galerie Foto Programul celei de-a cincea zile a FNT 30 / FNT ALTFEL reuneşte nouă evenimente pe cele trei scene multimedia. SCENA „FNT online” La ora 11:00, în cadrul secţiunii Vorbe, vorbe, vorbe..., George Banu...

Noi filme de referință la Biblioteca Luis Rosales a Institutului Cervantes

Noi filme de referință la Biblioteca Luis Rosales a Institutului Cervantes
Galerie Foto Unul dintre cele mai inime filme ale lui Almodóvar, Durere şi glorie vorbeşte despre o serie de reîntâlniri ale regizorului Salvador Mallo, a cărui sănătate este tot mai şubredă. Unele reîntâlniri au...

La Naționalul ieșean, evenimentele continuă: Cochilii, de Radu Popescu, premieră online pe Scena 5

La Naționalul ieșean, evenimentele continuă: Cochilii, de Radu Popescu, premieră online pe Scena 5
Galerie Foto Teatrul Național Iași propune publicului o nouă premieră în cadrul proiectului Lecturi³: Cochilii, de Radu Popescu, în regia lui Ionuț Cornilă. Spectacolul-lectură va fi transmis online, pe Scena 5 (pagina de...

Când arta întâlnește știința, în cadrul Nopții Cercetătorilor Europeni

Când arta întâlnește știința, în cadrul Nopții Cercetătorilor Europeni
Galerie Foto Arta este expresie a științei, iar artiștii sunt cercetători. Cu prilejul Nopții Cercetătorilor Europeni, Asociația Qolony - Colonia pentru artă și știință, în parteneriat cu Institutul Francez din...
Serviciul de email marketing furnizat de