x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Bienala de la Veneţia, un dialog cu lumea artei contemporane

Bienala de la Veneţia, un dialog cu lumea artei contemporane

de Magdalena Popa Buluc    |    12 Mai 2019   •   13:57
Bienala de la Veneţia, un dialog cu lumea artei contemporane

Preşedintele Bienalei de Artă de la Veneţia, Paolo Baratta, şi curatorul Ralph Rugoff au prezentat componenţa şi intenţiile celei de a 58-a Expoziţii Internaţionale de Artă, care se va desfăşura între 11 mai şi 24 noiembrie.

Titlul manifestării, May You Live in Interesting Times, continuă linia imprimată în 1998 de Baratta şi se bazează anul acesta pe deschidere, autonomie, complexitate şi conştientizarea contradicţiei elementelor-cheie. Titlul poate fi citit ca un “blestem” în care expresia “interesting times” evocă ideea “unor timpuri provocatoare şi adesea ameninţătoare”.

Dar, potenţialul pozitiv al provocării constă în reprezentarea inimii vii a Bienalei curatoriate de Rugoff, cea a combaterii “tuturor tendinţelor de simplificare” în afara “căilor ambigue de celebrare a identităţilor locale” din care vor naşte “deschideri ulterioare” mai ample.

Această vocaţie a deschiderii şi a multitudinii punctelor de vedere s-a regăsit şi în cuvintele lui Rugoff, care priveşte Opera aperta a lui Umberto Eco ca pe un izvor de inspiraţie şi care descrie Bienala drept “Expoziţie ce se va concentra pe munca artiştilor care pun în discuţie categoriile gândirii existente şi care deschid posibilităţile unei noi lecturi a obiectelor şi imaginilor, a gesturilor şi a situaţiilor”. Rugoff a subliniat că “arta nu-şi exercită forţele în zona politicii”, dar “poate investiga lucruri de care nu sutem conştienţi încă”. Un imn dedicat observării complexităţii realităţii, constituite din “diviziuni puternice, nationalism”, dar şi “ştiri false şi o circulaţie masivă a dezinformării”. O expoziţie care va implica publicul “într-o serie de întâlniri esenţialmente ludice”, îndreptând atenţia către raportul artist – operă – public.

Expoziţia, găzduită de Pavilionul Central din Giardini şi la Arsenal, va reuni 79 de artişti, majoritatea fiind femei, în timp ce participările naţionale vor fi în număr de 90.

Anul acesta vor fi patru nou veniţi: Algeria, Ghana, Madagascar şi Pakistan, iar Republica Dominicană debutează cu pavilion propriu. Era anunţat şi un Pavilion al Kazahstanului, dar acesta şi-a anulat sosirea la Veneţia.

Vor fi 21 de evenimente colaterale şi proiecte speciale, realizate de Bienală la Forte Marghera şi în Pavilionul de Arte Aplicate de la Arsenal, avându-le ca protagoniste pe Ludovica Carbotta şi Marysia Lewandowska.

A fost confirmată şi implicarea Bienalei în direcţia didactică, cu Sesiunile Bienalei pentru Universitate şi cu activităţile “Educational”.

Juriul internaţional care va acorda premiile în 11 mai, la Ca’ Giustinian, sediul Bienalei de la Veneţia, este compus din: Stephanie Rosenthal (Germania), preşedinte al juriului şi director al Gropius Bau din Berlin, una dintre principalele galerii publice germane de artă contemporană, care a fost şi directorul artistic al Bienalei de la Sydney din 2016 şi curatoarea mai multor expoziţii personale şi colective internaţionale; Defne Ayas (Turcia/Olanda), implicată în momentul de faţă în V-A-C Foundation din Moscova, fost director al Witte de With Art Center for Contemporary Art din Rotterdam, curator al Pavilionului Turciei la Bienala de la Veneţia cu două ediţii în urmă; Cristiana Collu (Italia),director general al Galeriei de Artă Modernă şi Contemporană din Roma; Sunjung Kim (Corea), preşedinte al Gwangju Biennale Foundation şi fost director timp de mulţi ani al Art Sonje Center din Seul şi Hamza Walker (USA) care, după ce a fost peste 20 de ani curator al expoziţiilor de Renaissance Society din Chicago, este în momentul de faţă director executive al LAXART, cunoscut spaţiu expoziţional non profit din Los Angeles, distins în 20014 cu Norton Curatorial Grant şi cu Walter Hopps Award, iar în 2010 cu Ordway Prize pentru activitatea sa de curator şi eseist.

Juriul va acorda premiile oficiale Leul de Aur pentru cea mai bună participare naţională, Leul de Aur pentru cel mai bun participant la Expoziţia Internaţională May You Live In Interesting Times şi Leul de Argint pentru cel mai promiţător tânăr participant la expoziţia May You Live In Interesting Times

Tema Pavilionului Italiei va fi Labirintul. Expoziţia concepută de Milovan Farronato este inspirată de un cunoscut eseu al lui Italo Calvino. Opera acestuia nu încetează să inspire proiectele artiştilor şi curatorilor din toată lumea. Milovan Farronato a pornit de la textul din 1962 al lui Calvino, La sfida al labirinto.

Criticul din Piacenza, care la prezentarea proiectului a fost însoţit de Preşedintele Bienalei,  Paolo Baratta, de comisarul Pavilionului, Federica Galloni, şi de Ministrul Bunurilor Culturale, Alberto Bonisoli, s-a referit şi la gândirea altor doi autori prestigioşi, Borges şi Kierkegaard. Expoziţia va cuprinde operele a trei artişti: Enrico David (Ancona, 1966), Chiara Fumai (Roma, 1978 – Bari, 2017) şi Liliana Moro (Milano, 1961).

Ideea de bază, care funcţionează atât ca metaforă, dar şi drept model concret de scenografie, este, în consecinţă, imaginea labiritului. Un concept ales pentru capacitatea lui evocatoare şi simbolică într-un moment caracterizat de o compelxitate din ce în ce mai extremă şi derutantă.

Desigur şi locul în care se organizează expoziţia, Veneţia, oraş labirintic prin excelenţă, a contribuit la alegerea temei: “un loc geografic mereu pe cale de a se transforma, dat fiind faptul că limita dintre apă şi pământ se schimbă mereu”. 

Parcursul expoziţiei, gândit de curator şi de artişti împreună cu designerul Valerio Di Lucente, va fi deci compus din spaţii diverse şi neregulate, presupunând căi încrucişate şi nelineare, lăsând astfel vizitatorului posibilitatea de a-şi construi propria experienţă, “greşind drumul” şi întorcându-se pe unde a venit pentru a obţine noi interpretări.

În cea ce priveşte operele alese, Enrico David va expune opere mai vechi, revăzute şi aduse la zi pentru această ocazie, dar şi o serie de lucrări inedite. Liliana Moro va prezenta unele obiecte din trecut, precum şi un număr de obiecte care n-au mai fost expuse niciodată, păstrate de artistă în atelierul ei de-a lungul anilor. În sfârşit, Chiara Fumai, care nu mai trăieşte, este autoarea unui proiect postum inedit, construit în manieră filologică dintr-o serie de documente şi schimburi epistolare.

Pentru elaborarea proiectului expoziţional, Farronato a avut drept colaboratoare pe Giorgia Gallina pentru producţie, Stella Bottai pentru consultarea ştiinţifică şi Lavinia Filippi pentru consultanţa de cercetare. Ultimele două au lucrat şi la proiectele educative colaterale. Vor fi, în primul rând, patru workshopuri performative, ce se vor desfăşura în interiorul pavilionului din mai până în septembrie, dedicate tinerilor interesaţi de dans. Punctul de plecare al acestui proiect este un dans ritual din Grecia antică, numit Danza delle gru, a cărui iconografie a fost identificată în timpul unor săpături arheologice, şi pare legată de mitul lui Teseu şi de ieşirea din labirintul de la Cnossos. Artistul cipriot Christodoulos Panayotou a fost invitat să pună în legătură această tradiţie antică cu zilele noastre, concepând o nouă coregrafie relaţionată cu operele expuse.

Bugetul din acest an al Pavilionului Italiei a fost de 1.300.000 de euro, din care 600.000 provenind de la Minister şi 700.0000 din sponsorizări atrase graţie curatorului care a apelat la colaborarile sale istorice cu marile mărci de haute couture şi nu numai. Se remarcă în special prezenţa, în calitate de sponsori principali, a firmelor Gucci, FPT Industrial şi Nicoletta Fiorucci Russo.

Expoziţia va fi însoţită de un catalog, editat de Humboldt Books, care va conţine, printre altele, prima traducere englezească a eseului lui Calvino, La sfida al Labirinto (Provocarea labirintului), alături de textul critic al curatorului şi de o serie de scurte intervenţii  ale artiştilor. De asemenea, va exista în catalog şi un eseu al lui Emanuele Trevi, conceput cu acest prilej pe tema labirintului în istorie.

În afară de Pavilionul Italiei, restul ţărilor anunţă proiecte interesante, care vor anima spaţiile din Giardini, Arsenale şi întreaga Lagună.

Miracle Workers Collective, echipă formată din artişti, regizori, scriitori, intelectuali, performer, va reprezenta Finlanda, în timp ce feministei Renate Bertlmann şi Laurei Prouvost le sunt încredinţate pavilionele Austriei, respectiv, Franţei. Kris Lemsalu va reprezenta Estonia, al cărei Pavilion este găzduit într-un edificiu industrial din Giudecca, insula în care, în 2017, au fost plasate pavilionele Portugaliei, Kenyei şi Islandei. Estonia a anunţat proiectul Fountain, un performance în care sunt implicaţi muzicieni şi spectatorii care vor fi invitaţi să participe la “o lume fantasy reală şi populată de zâne”.

Sun and Sea este titlul proiectului propus de Nida Art Colony pentru Lituania, în timp ce Charlotte Prodger va reprezenta Scoţia cu o lucrare video ce va decrie experienţa ei de “queer wilderness”.

Anna K.E. şi Shu Lea Cheang au fost alese de Georgia şi, respectiv, Taiwan. Performance-ul sonor al lui Carsten Nicolai, conceput împreună cu artistul mongol E. Jantsankhorol va răsuna în Pavilionul Mongoliei, iar peşteri psihedelice, realizate de  Hrafnhildur Arnardóttir/Shoplifter vor popula Pavilionul Islandei. Bárbara Wagner şi Benjamin de Burca sunt autorii proiectului propus de Brazilia, iar cineasta şi poeta Nujoom Alghanem este protagonista Pavilionului Emiratelor Arabe.

Danica Dakić şi Roman Stańczak sunt artiştii preferaţi de Bosnia-Herţegovina şi de Polonia, din Turcia vine İnci Eviner, iar Pakistanul va fi reprezentat la această primă participare a sa la Bienală de Naiza Khan. Să-i amintim şi pe Itziar Okariz şi Sergio Prego pentru Spania, Kudzanai Violet Hwami, Neville Starling, Georgina Maxim şi Cosmas Shiridzinomwa pentru Zimbabwe şi Dineo Seshee Bopape, Mawande Ka Zenzile şi Tracey Rose pentru Africa de Sud.

Să ne oprim ceva mai mult aspra Pavilionului Indiei, dedicat lui Mahatma Gandhi.

Cu prilejul celebrării a 150 de ani de la naşterea acestuia, o expoziţie va reflecta influenţa pe care filosofia lui Mahatma o are încă în lumea contemporană.  Protagoniştii acestei expoziţii, intitulate Our Time for a Future Caring sunt artiştii Nandalal Bose, Atul Dodiya, GR Iranna, Rummana Hussain, Jitish Kallat, Shakuntala Kulkarni şi Ashim Purkayastha.

“Arta nu este altceva decât o expresie a culturii unei naţiuni. Este deci potrivit ca în anul în care aniversăm 150 de ani de la naşterea lui Mahatma Gandhi, să exprimăm pricipiile sale morale prin intermediul artei”, a explicat Nirupama Kotru, secretar adjunct al Ministerului Culturii din India. “Instalaţiile şi operele de artă expuse sunt o expresie a valorilor universal gandhiene: adevăr, nonviolenţă, compasiune pentru semeni şi pentru natuă, autosuficienţă, simpitate şi sustenabilitate”.

Printre lucrări se numără Haripura Panels ale lui Nandalal Bose, comandate de însuşi Gandhi pentru Congresul Partidului Naţional Indian din 1938, şi Covering Letter de Jitish Kallat, care conţine o scrisoare pe care Mahatma Gandhi i-a trimis-o lui Hitler. Creaţiile semnate de GR Iranna, Rummana Hussain şi Shakuntala Kulkarni reflectă temele nonviolenţei, adevărului şi toleranţei.

Vom reveni cu prezentarea altor pavilioane într-un articol viitor.

 

 

 

×
Subiecte în articol: Bienala de la Veneţia