Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Auzi, nu te supara, am si io intrebare, o noua intrebare, este adevarat, o intrebare mai mult sau mai putin chinuitoare (depinde cum privesti lucrurile), asadar doua puncte si cu liniuta de la capat o mancare cu E-uri este o mancare cu euri?
LUIZA LUPU - C(RAMPE)
Sau, altfel spus, o mancare cu euri este o mancare cu E-uri? Cu alte cuvinte, cum ar veni, o mancare cu euri are foarte multe E-uri, deci, practic, mananci o mancare cu mai multe personalitati intr-o singura litera. Dar unde este E-ul? De ce nu vedem E-ul din mancare?
Mi-ai raspunde, poate, ca E-ul este ca si eul: nu se vede, dar se manifesta. Mda... destul de paliticali caruect. Daca ma gandesc ca intr-un final faci cancer de la atatea E-uri si mori in chinuri groaznice, ajung la concluzia asta, cuprinsa in raspunsul pe care mi l-ai dat. Deci, ramane stabilit: E-ul e ca si eul - nu se vede, dar se manifesta.
La fel ca si spiritul. Nu, spiritul nu e totuna cu eul. Iti zic io, ca tocmai citesc ceva (adica nu e de la mine). Asa, si cum spuneam: am vazut la TVR Cultural manifestare de spirit, fara sa vad spiritul in sine.
As vrea sa subliniez ca ce-o sa scriu in continuare e cat se poate de "de bine". Ma innebunesc la propriu dupa pastilele alea facute din "Istoria..." lui Ge punct Calinescu. Adica cum "la propriu", ma vei intreba, poate. Pai iete-asa: mi se inclesteaza mana pe telecomanda si privesc halucinata. Este genul ala de program pe care nu poti sa-l schimbi. Totul te fascineaza: luminile, colorul, lectura actorilor, toate inflexiunile vocilor... chiar si genericul. Nu stiu daca este singura emisiune care mi se pare prea scurta... am sa ma mai gadesc la asta (in ultima vreme am decis sa nu mai am atitudini extremiste, nici macar in scris).
Citește pe Antena3.ro
