'Artă pentru Conacul Oteteleşanu' ? astfel a fost numită expoziţia-eveniment organizată sub auspiciile Fundaţiei 'Cultură şi Fizică la Măgurele' şi, totodată, la iniţiativa Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă care, într-un efort comun, au luat iniţiativa de a salva de la pieire un monument istoric construit în urmă cu 170 de ani. Este vorba de reşedinţa de la Măgurele a vornicului Ioan (Iancu) Oteteleşanu. Astfel, numeroase lucrări de artă ce poartă semnătura unor apreciaţi artişti plastici au fost donate într-un scop nobil Fundaţiei “Cultură şi Fizică la Măgurele” pentru a pune bazele realizării unei colecţii de artă, de obiecte cu valoare de patrimoniu, dar şi a unui fond de carte, care să pună în valoare Conacul Oteteleşanu de la Măgurele după ce vor fi încheiate lucrările de reabilitare. Clădirea a avut de-a lungul existenţei sale mai multe destinaţii. După înfiinţarea Institutului “Ion Oteteleşanu” în 1894 a devenit instituţie publică de învăţământ iar după 1949 a fost transformată în instituţie publică destinată cercetărilor ştiinţifice, caracter pe care şi l-a păstrat până în 1997. Mai bine de 13 ani a fost părăsită. Prezenţi la vernisaj, preşedintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc şi acad. Eugen Simion şi au apreciat eforturile susţinute pentru salvarea de la dispariţie a Conacului Oteteleşanu, clădire aflată în proprietatea Academiei Române. Din punct de vedere arhitectural, Conacul de la Măgurele face parte dintr-o serie de reşedinţe aristocratice pe cale de dispariţie în România, înconjurate de parcuri în stil romantic amenajate în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Grădina din jurul conacului a fost amenajată în anul 1845 în manieră romantico-simbolică.