x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Destinul cireşarilor nu s-a încheiat o dată cu jocurile în reţea

0
Autor: Monica Andronescu 30 Iun 2010 - 00:00

Cel care nu citeşte cărţile potrivite fiecărui anotimp al tinereţii pierde totul



Unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani, distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Dramaturgie, Horia Gârbea, este un veşnic îndrăgostit de lumea "cavalerilor florii de cireş". Despre Constantin Chiriţă şi despre "Cireşarii", cel mai iubit roman pentru adolescenţi care s-a scris vreodată în lite­ra­tura română, am stat de vorbă cu Horia Gârbea, prefaţatorul ediţiei care apare astăzi în colecţia BPT.


● Cine mai are nevoie azi de Ci­re­şari? Ce şanse mai au "cavalerii florii de cireş" în epoca jocurilor pe calculator?

● Experimentul "Cireşarii" a izbutit în epoca în care a fost creat, dar o car­te bună pentru copii rămâne o car­te bună vreme de secole, mai ales dacă o citesc şi adulţii. Faptul că azi este cu totul imposibil ca un adolescent să coboare mile întregi, pe o plută, pe Mississippi nu anulează nicicum farmecul poveştii lui Huckleberry Finn. Oricare dintre noi ar renunţa la confortul urban pentru a le repeta experienţa. Destinul ci­re­şa­rilor nu s-a încheiat o dată cu jo­cu­rile în reţea. Mai degrabă un programator iscusit ar scoate bani creând un joc în care consumatorul să devină "cireşar" şi să
pornească într-o aventură speologică ori pe urmele "Fetei în alb".

Întrebat de mine, în faţa unor rafturi cu cărţi pentru copii, ispititoare prin diversitate, ce carte şi-ar dori, fiul meu (3 ani şi jumătate) mi-a răs­puns răspicat: "O carte cu monştri!". Cărţile "cu monştri" pot captiva co­piii şi tinerii, constituie o alternativă pe care libertatea se cuvine să le-o ofere. Dar eroismul şi binele structural, victoria asupra naturii pot­riv­ni­ce şi rezolvarea enigmelor sunt proprii oricărui om, mai ales tinerilor.


● Vă amintiţi prima dumneavoastră întâlnire cu "Cireşarii"?

● Sigur, n-o pot uita. Aveam 10 ani. Am citit la început volumele 2, 3 şi 5, luate de la un anticariat de buna mea mătuşă. Le-a găsit aşa, desperecheate. Când eram în clasa a V-a a apărut din nou seria completă, în ediţie re­vă­zută, şi am împrumutat de la un co­leg volumele 1 şi 4 înainte de a avea eu însumi ediţia respectivă, pe care o păs­trez şi acum. Una tipărită pe hârtie proastă, cu coperta ilustrată de Sabin Bă­laşa, neinspirat în opinia mea.


● Care e scena din "Cireşarii" pe care n-aţi putea s-o uitaţi niciodată?

● Sunt multe scene memorabile. Pe unele îmi făcea plăcere să le recitesc şi mai târziu, în adolescenţă, când aveam lecturi foarte diverse din marea literatură. Şi totuşi, erau zile când aveam poftă să revin la "Ci­re­şa­rii". Îmi amintesc meciul de box al lui Ursu din volumul 1, finalul spectaculos al volumului 3, când cireşarii re­gă­sesc statuetele furate şi Victor le dă cheia misterului la ultimul rând al cărţii. Scena mea favorită rămâne des­ci­frarea de Ursu şi Victor a ma­nuscrisului care-i va face să des­co­pere calea spre castelul "Fetei în alb". Trebuie să recunoaştem: au­to­rul a avut momente de mare ingeniozitate.


● Care a fost secretul succesului pe care romanul l-a avut în epocă?

● Nici un roman pentru copii şi tineret nu se poate compara, la noi, ca audienţă şi forţă de fascinaţie cu "Cireşarii". Constantin Chiriţă a avut ideea magistrală - a şi reuşit să o rea­li­zeze - de a nu face compromisuri politice şi nici propagandă în "Ci­re­şa­rii". "Cavalerii florii de cireş" nu au probleme ideologice. Personajele secundare, unele excelent por­tre­ti­za­te, sunt de asemeni "ale zilelor noastre", pozitive. Cireşarii, lipsiţi, prin voinţa autorului, de idei politice clare, despre care nu aflăm nici măcar dacă sunt membri în organizaţiile inevitabile de pionieri şi utecişti, au totuşi o idee care convenea şi cititorilor, şi supraveghetorilor ideologici ai vremii: binele. Ei "se implică", mo­ti­va­ţia lor e tocmai nobleţea binelui gratuit. Toţi răspândesc în jur căldură şi duioşie.

Autorul a avut apoi inteligenţa de a nu ocoli ivirea atracţiei erotice, dar şi de a trata subiectul în limita de­pli­nei pudori şi castităţi, în caz contrar des­tinul cărţilor fiind expus unei cenzuri care nu cunoştea menajamente. Constantin Chiriţă a izbutit să fie credibil fără a şarja renunţarea la iu­bire de dragul unui "scop mai înalt". Ci­re­şarii sunt veşnic îndrăgostiţi, ceea ce-i face simpatici. Un alt secret pe care autorul "Ci­re­şarilor" l-a intuit este acela al conturării unei echipe. Ci­re­şarii ac­ţi­o­nează într-o direcţie unică, fiind însă diverşi. Iar cititorul îşi poate selecta fa­vo­ritul sau favoriţii în funcţie de propria personalitate.


● "Cireşarii" este doar un roman pentru copii? Sau, mai bine spus, în ce cheie/chei poate fi citit de un ochi adult?

● "Cireşarii" este un roman pentru o anumită vârstă a copilăriei.  Poate fi citit cu plăcere şi de un adult prin prisma părţii lui de thriller, prin interesul oricărui cititor pentru mister. Sau pentru a descoperi procedeele prin care autorul îşi cucereşte publicul. Dar, sigur, ceea ce-i va face pe adulţi să recitească toate volumele este nostalgia copilăriei pe care o avem cu toţii.


● Ce loc ocupă (sau ar trebui să ocupe) Constantin Chiriţă şi romanul "Cireşarii" în literatura română?
● În peisajul literar dezolant al epo­cii comuniste, cititorii care ieşeau din co­pilăria mică nu găseau decât două ope­re autohtone care le puteau sti­mu­la imaginaţia şi dorinţa de identificare cu eroi exemplari. Acestea au fost "Toate pânzele sus"  de Radu Tu­doran (1954) şi "Cireşarii" de Con­stantin Chiriţă.

Practic, nu există nici un român născut sub comunism care să ignore aceste două cărţi. Celor do­uă capete de serie li se adaugă, la ma­re distanţă, "Operaţiunea Hercule" de Ovidiu Zotta şi "Racheta Albă" de Ludovic Roman. În fine, putem ci­ta povesti­rile, puţine, ale lui Mircea Sântimbreanu din "Recreaţia mare".

Mai straniu mi se pare că în cei 20 de ani de libertate nu s-a scris nici o carte pentru copii şi tineret care să se apropie măcar de valoarea şi popu­la­ri­tatea "Cireşarilor". Competiţia pentru egalarea acestui ciclu de romane rămâne deschisă şi aş dori să particip eu însumi la ea.


● Ce fel era omul care a scris "Cireşarii"?

● Nu l-am cunoscut pe Constantin Chiriţă decât din evocările colegilor. Se pare că era un om blând pe care succesul uriaş al "Cireşarilor" (a fost şi unul financiar) şi ascensiunea importantă în rândul breslei nu îl schimbaseră. Mulţi şi-l amintesc ca pe un coleg exemplar. Era probabil un om şi un tată bun. Şi-a mitizat cei trei copii, făcând din ei personaje me­morabile.


● Ce pierde cine nu citeşte nici­odată "Cireşarii"?

● Nu cred că sunt mulţi cititori de la noi care să nu fi parcurs aceste romane. Ele constituie, ca şi poveştile lui Creangă sau, la altă vârstă, marile romane de aventuri ori cele ale SF-ului clasic, praguri obligatorii în accesul unui tânăr la literatură.  

Lectura "Cireşarilor" şi a altor cărţi, pe pa­li­e­rele de vârstă cuvenite, educă şi do­cu­mentează asupra a ceea ce sunt li­te­ratura şi rostul ei în lume. Cel care nu citeşte "Cireşarii" pierde o experienţă plăcută şi folositoare. Cel care nu citeşte mai nimic din cărţile potri­vite fiecărui anotimp al tinereţii pier­de totul - şansa de a se apropia de li­te­ra­tură dintr-o perspectivă adecvată, benefică vieţii sale.
Mai importantă decât în­tâm­plările din "Ci­re­şarii" este pledoaria lor impli­cită pentru experienţa fascinantă a lecturii.
Citeşte mai multe despre:   cireşarii,   biblioteca pentru toţi

 



Mai multe titluri din categorie

Scriitoarea care a câștigat un premiu literar de un milion de euro s-a dovedit a fi trei bărbați

Scriitoarea care a câștigat un premiu literar de un milion de euro s-a dovedit a fi trei bărbați
Versiunea spaniolă a Elenei Ferrante a fost dezvăluită ca fiind trei bărbați de vârstă mijlocie, scrie Financial Times. Vineri seara târziu, premiul Planeta, în valoare de 1 milion de euro - cel mai bine plă...

Recital cameral la Sala mică a Ateneului Român

Recital cameral la Sala mică a Ateneului Român
Galerie Foto Unul dintre scopurile principale ale proiectului Stagiunea de marți seara este revigorarea recitalurilor camerale și implicarea a cât mai mulți tineri muzicieni români în acest demers. Protagoniștii serii de 19 oc...

EQUUS de Peter Shaffer în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză, la Teatrul “Stela Popescu”, pe 23 şi 24 octombrie

EQUUS de Peter Shaffer în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză,  la Teatrul “Stela Popescu”, pe 23 şi 24 octombrie
Spectacolul Equus de Peter Shaffer în direcția de scenă Victor Ioan Frunză, scenografia Adriana Grand, în româneste de Adrian Nicolae, producţie a Teatrului “Stela Popescu”, se joacă la Sala Mică a...

Documentarul Al Amari, reședință provizorie, co-producție Republica Cehă, România și Palestina, în premieră mondială la cea de-a 25-a ediție  a Festivalului de Film Documentar de la Jihlava

Documentarul Al Amari, reședință provizorie, co-producție Republica Cehă, România și Palestina, în premieră mondială la cea de-a 25-a ediție  a Festivalului de Film Documentar de la Jihlava
Galerie Foto Documentarul intimist Al Amari, reședință provizorie, co-producție Republica Cehă, România și Palestina, va avea premiera mondială la cea de-a 25-a ediție  a Festivalului de Film Documentar de la Jihlava,...

Elena Moşuc şi Ruxandra Donose pe afişul premierei cu „Norma” de Bellini în stagiunea centenară a Operei Naționale București

Elena Moşuc şi Ruxandra Donose pe afişul premierei cu „Norma” de Bellini  în stagiunea centenară a Operei Naționale București
Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de...

Capcană mortală, un hit de pe Broadway, în premieră în România

Capcană mortală, un hit de pe Broadway, în premieră în România
Galerie Foto Primăria Municipiului București, prin Teatrul Nottara, are plăcerea să vă anunțe premiera spectacolului Capcană mortală de Ira Levin (traducerea: Silvia Dumitrache), în regia lui Alexandru Mâzgăreanu, o...

Richard Bovnoczki, Șerban Pavlu și Liviu Pintileasa dau voce primelor povești înscrise de bucureșteni pe Harta Colecționarului de Amintiri

Richard Bovnoczki, Șerban Pavlu și Liviu Pintileasa dau voce primelor povești  înscrise de bucureșteni pe Harta Colecționarului de Amintiri
Galerie Foto Inspirate din întâmplări și experiențe reale, poveștile orașului prind viață pe Harta Colecționarului de amintiri, în interpretarea artiștilor din echipa unteatru. 30 de povești de dragoste, realități...

Celebrul violonist francez DAVID GRIMAL invitat la SALA RADIO, în deschiderea stagiunii ORCHESTREI DE CAMERĂ RADIO

Celebrul violonist francez DAVID GRIMAL invitat la SALA RADIO, în deschiderea stagiunii ORCHESTREI DE CAMERĂ RADIO
Galerie Foto În vremuri atât de imprevizibile ca cele pe care le trăim, Orchestrele și Corurile Radio România dăruiesc în continuare publicului concerte deosebite, menite să aducă bucurie atât melomanilor ce pot trece...

Cenușa memorie, instalație imersivă a artistei Anca Coller, între 15 – 30 octombrie la Celula de artă

Cenușa memorie, instalație imersivă a artistei Anca Coller, între 15 – 30 octombrie la Celula de artă
Galerie Foto Între 15 – 30 octombrie, galeria neconvențională Celula de artă va găzdui instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus...

Organizatorii Untold vor organiza evenimente pe tot parcursul anului în Poiana Brașov

Organizatorii Untold vor organiza evenimente pe tot parcursul anului în Poiana Brașov
Organizatorii Untold și primarul Brașovului, Allen Coliban, au semnat vineri un protocol de colaborare. Potrivit parteneriatului, în stațiunea Poiana Brașov ar urma să fie organizate două festivaluri, dar și mai...

Cvartetul de coarde al Metropolitan Opera relansează „Seratele Enescu” de la ICR New York  

Cvartetul de coarde al Metropolitan Opera relansează  „Seratele Enescu” de la ICR New York   
Reuniți sub numele de Kismet String Quartet, patru muzicieni ai Metropolitan Opera Orchestra, Ming-Feng Hsin (vioară), Katherine Fong (vioară), Dov Scheindlin (violă) și Julia Bruskin (violoncel), readuc acordurile...

Gală Extraordinară de Balet transmisă online de ONB cu ocazia Zilei Mondiale a Baletului

Gală Extraordinară de Balet transmisă online de ONB cu ocazia Zilei Mondiale a Baletului
Opera Națională București sărbătorește marți, 19 octombrie, Ziua Mondială a Baletului prin transmiterea online a Galei Extraordinare de Balet, începând cu ora 19:00.   Prim-soliștii, soliștii și...

 Premiera RAFINA. Despre neurodiversitate la Centrul Național al Dansului din București

 Premiera RAFINA. Despre neurodiversitate la Centrul Național al Dansului din București
Galerie Foto Stagiunea de Teatru Politic 2021-2022 a început în septembrie la Centrul de Teatru Educațional Replika din București și continuă cu premiera spectacolului RAFINA, în regia Irinei Gâdiuță. Primele două...

Familia Tót – victima smintelii hrănite din dezinformare şi frică

Familia Tót – victima smintelii hrănite din dezinformare şi frică
Galerie Foto Marţi, 19 octombrie, de la ora 19.00, Teatrul Tamási Áron are premieră cu un spectacol de un umor tragic, pe un text de maximă actualitate, Familia Tót, de István Örkény, în regia lui László...

Marcell Esterházy revine la Centrul de Interes: prima expoziție personală a artistului în România, găzduită de BAZIS Contemporary

Marcell Esterházy revine la Centrul de Interes: prima expoziție personală a artistului în România, găzduită de BAZIS Contemporary
Galerie Foto Centrul de Interes completează sezonul expozițional de toamnă 2021 cu expoziția ”PARALELL PERCEPTION” a artistului maghiar Marcell Esterházy, fiul unuia dintre cei mai importanți scriitori postmoderni din...
Serviciul de email marketing furnizat de