x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„Eu mă simt ce sunt: fluture în lesă de aur”

0
Autor: Rozana Mihalache 03 Dec 2010 - 16:48
„Eu mă simt ce sunt: fluture în lesă de aur” Lucian Alecu/Jurnalul Naţional

140917-la-mircea-albulescu-wo5f0058.jpg.jpgNu ştiam că Mircea Albulescu o să fie prezent, aşa că mi s-au tăiat picioarele când l-am văzut. Ţinea mâinile la spate şi se uita pe fereastră. Bizar, primul meu gând a fost că părea chiar mai înalt decât pe scenă. După interviu, ne-am încrucişat calea întâmplător pe hol.

–”Incotro?”. Îi răspund că spre Romană, dar că trebuie să ies prin altă parte, să-mi recuperez buletinul. –”şi eu merg tot într-acolo, bine, hai că ocolesc, ce nu fac eu pentru tine, vezi?”. –”Minunat! Mergem?”. „Ha, acum îmi dai şi ordine? Hai că-mi place! După ce că te-am aşteptat două ore…”. –”Nu e vina mea că a nins şi în plus, eu v-am aşteptat 21 de ani!”

Pe drum l-am ţinut de braţ. Mircea Albulescu mă susţinea să nu alunec pe zăpada care se aşezase deja binişor, cu tocurile mele de 10. „De ce te-oi fi încălţat aşa nu ştiu, deşi rău nu-ţi stă. Eu te las aici (lângă No-ttara). Mi-ar plăcea să te revăd întreagă, deci ai grijă să nu-ţi rupi picioarele până la Studio”.

I-am dat cu greu drumul la braţ şi l-am privit cum traversează. Fulgi imenşi de zăpadă mi se prindeau în păr şi în gene, dar pentru câteva momente am rămas nemişcată în mijlocul străzii.

Un an mai târziu…

„Ce fac azi? Aştept o fată să vină să-mi ia interviu. Trebuia să ne vedem la 10, dar a ajuns mai devreme. Noroc că eram pregătit.”

Mă adăsta îmbrăcat în negru şi cu acea sclipire în priviri care farmecă şi intrigă totodată.

M-am aşezat cuminte pe un scaun în biroul său, cu pereţii acoperiţi de fotografii de familie şi fotografii din spectacole.

Mă întreabă de ce m-am descălţat şi îmi oferă ceva de băut. Accept un suc de grapefruit.

Se aşază în faţa mea şi îşi împreunează mâinile. Nu-l întreb nimic. Nu vreau să se retragă într-o cochilie numai de el ştiută. Vreau să-i ascult sufletul.

Şi aşa, încet-încet, am învăţat că îi plac florile în ghiveci pentru că „sunt altceva, stabileşti o altă le­gă­tură cu ele”, ghiveciul călugăresc şi ciorba acră, „da' acră!” de pui. Nu prea ştie să gătească şi nu se dă în vânt după dulciuri. „Ah, şi mai e ceva ce nu fac deloc, nu calc, deşi ştii cum se spune, cocoşul calcă. 1, 2, 3, 4…”, nu­mără în timp ce scoate sucul din frigider şi numără din nou cât îl toarnă în pahar. „Poţi să te plimbi prin casă pe unde vrei”.

În sufragerie descopăr o pendulă de perete care in­di­că ora greşit – „intenţionat, să păcălesc femeile” – şi trei portrete care înfăţişează trei Mircea Albulescu di­feriţi. Eu îl prefer pe cel de lângă mine. Care încă nu ştiu dacă e Mircea cât e Iorgu şi dacă e Iorgu cât e Albulescu. Dar, cert e că şi Mircea, şi Iorgu, şi Albulescu urăsc singurătatea. „Nu doresc nimănui singurătatea”.

„Nu-mi place să mă confesez. Dacă mă confesez, o fac în fiecare seară la teatru, prin spectacolele mele. Cred că sunt lucruri care au trăit cu tine şi e obligatoriu să moară cu tine. Cât despre faptul că uneori mă re­pet în interviuri… o viaţă am şi pe asta o povestesc. Trebuie să povesteşti despre ce trăieşti. M-am născut pe Strada Libertăţii, la poalele Mitropoliei. Tatăl meu pro­ve­nea dintr-o familie săracă şi mai avea încă 4 fraţi. Când a venit vremea să meargă la şcoală, n-au mai fost bani şi pentru el, aşa că a fost trimis cu capra. Nu cu ca­pre­le, cu capra. Dar a avut o şansă extraordinară. A venit o rudă în vizită, plutonier de la Piteşti, care vă­zându-l răsărit a spus că vrea să-i poarte el de grijă şi să-l trimită la şcoală. şi aşa tata a ajuns copil de trupă şi apoi a fost dat la fanfară şi a învăţat să cânte la flaut. Armata i-a finanţat studiile, inclusiv Conservatorul şi a ajuns dirijor. Dirijor de fanfară miliară, pentru că a trebuit să se întoarcă în armată”. Se ridică de pe scaun şi deschide geamul. „Să-mi spui dacă ţi-e frig”, „Mi-e bine, mulţumesc”. „Şi eu care credeam că trebuie să mă străduiesc mai mult ca să te fac să te simţi bine.”

Îl întreb care a fost cel mai intens şi mai emoţionant moment din viaţa sa şi îmi răspunde ferm şi fără ezitare: „ziua de mâine”. Şi atunci am înţeles de ce sclipirea din priviri.

„Tropăi pe scenă din 1950. Merg la teatru cu o oră şi jumătate înainte de spectacol, ca să mă obişnuiesc din nou cu personajul şi apoi îl las în urmă, iese din mine, pe drumul înapoi spre casă. Nu fac parte din acea categorie de actori care rămân tot timpul în personaj, «trăiştii» cum le spun eu (…). Dumnezeu stă cu o palmă deasupra capului meu. Când mă ridic eu, se ridică şi el. Şi sunt convins că are un funcţionar care se ocupă cu artele (deşi nu ştiu ce sfânt ar putea fi) şi se sfătuieşte cu acesta. Mie mi-a spus: «Bă, vino-ncoa’, fă-te actor şi slu­jeşte-Mă ca să bucuri oa­me­nii.»„

Îmi amintesc de audiobook-ul „Fluture în lesă de aur”, în care îşi declamă textele din volumul cu acelaşi nume. „De ce «fluture în lesă de aur»?”. „E această alăturare de cuvinte – fluture, lesă, aur – care aparent nu au nici o legătură, dar cumva au sens.”

Se întoarce puţin cu scaunul în spate şi ia din raftul bibliotecii cartea. Pe ultima copertă este o fotografie alb-negru (din „Cabotinul”) în care scoate limba.

Începe să-mi citească. Vers după vers, cuvânt după cuvânt, mă las purtată în alt timp, în altă viaţă. În definitiv, eu mi-am dorit să-i ascult sufletul… „Nu vă opriţi.”

Recită în continuare şi zâmbeşte ca un copil, apoi se uită la mine şi-mi spune: „Mă joc”…

Citeşte mai multe despre:   arte

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Orchestra Română de Tineret a şasea oară la Konzerthaus Berlin

Orchestra Română de Tineret a şasea oară la Konzerthaus Berlin
Galerie Foto După un an de întrerupere, festivalul Young Euro Classic de la Berlin se reia între 31 iulie şi 15 august 2021 la celebra Konzerthaus, Orchestra Română de Tineret dirijată de Cristian Mandeal, solist Daniel...

ÎN LUNA AUGUST, TEATRUL DE COMEDIE DESCHIDE STAGIUNEA 61

ÎN LUNA AUGUST, TEATRUL DE COMEDIE DESCHIDE STAGIUNEA 61
Teatrul de Comedie anunță deschiderea STAGIUNII 2021/2022, cu o lună mai devreme față de cum și-a obișnuit spectatorii. Noua stagiune va debuta cu un program încărcat și divers, care va include reprezentații l...

RESPECT, filmul ​​despre viața legendarei artiste Aretha Franklin, în avanpremieră la ANONIMUL IIFF

RESPECT, filmul ​​despre viața legendarei artiste Aretha Franklin, în avanpremieră la ANONIMUL IIFF
Galerie Foto Festivalul Internațional de Film Independent ANONIMUL prezintă cu două zile înaintea premierei mondiale RESPECT, filmul consacrat reginei muzicii soul Aretha Franklin, având-o ca protagonistă pe Jennifer Hudson. Pr...

Angela Gheorghiu va lansa un album în colaborare cu un celebru compozitor

Angela Gheorghiu va lansa un album în colaborare cu un celebru compozitor
Soprana Angela Gheorghiu a anunțat lansarea albumului ”Juno to Jupiter”, care reprezintă a doua colaborare cu celebrul compozitor grec Vangelis Papathanassiou. Albumul ”Juno To Jupiter” va apărea pe CD și...

Canalul Dunăre - Bucureşti, veşnica problemă. Cine s-a opus finalizării lui?

Canalul Dunăre - Bucureşti, veşnica problemă. Cine s-a opus finalizării lui?
Jurnalul vă oferă miercuri volumul "Dunărea, aurul României", o carte-document care trage un semnal de alarmă asupra problemelor privind exploatarea mareului fluviu pe teritoriul ţării noastre. Fostul senator...

O crimă care a zguduit Dudeştiul. Poveşti neştiute din cartea lui Traian Tandin

O crimă care a zguduit Dudeştiul. Poveşti neştiute din cartea lui Traian Tandin
Jurnalul vă oferă marţi o nouă carte din colecţia Traian Tandin. În volumul " Viețașii", legendarul poliţist adună poveştile mai multor asasini români începând din secolul al 19-lea şi până în zilele...

Lumina interioară și creaturile mistice, în luna august la galeria neconvențională Celula de artă

Lumina interioară și creaturile mistice, în luna august la galeria neconvențională Celula de artă
Galerie Foto Luna august aduce șansa unei priviri în interior dar și în alte lumi trecătorilor care au drum pe  B-dul Carol nr. 53 și își dau câteva minute să privească lucrările expuse în spațiul-acvariu al...

O NOUĂ PREZENTARE A COLECŢIEI GARABET AVACHIAN - MUZEUL COLECŢIILOR DE ARTĂ

O NOUĂ PREZENTARE A COLECŢIEI GARABET AVACHIAN -  MUZEUL COLECŢIILOR DE ARTĂ
Galerie Foto Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, vă invită începând cu data de 4 august 2021 să vizitaţi expoziția permanentă a Colecţiei Garabet Avachian într-o nouă...

Festivalul „Zilele filmului românesc” în Spania se deschide cu proiecția filmului „Între chin și amin”

Festivalul „Zilele filmului românesc” în Spania se deschide cu proiecția filmului „Între chin și amin”
Galerie Foto Cea de-a XI-a ediție a Festivalului „Zilele filmului românesc”/„Muestra de cine rumano”, organizat de Institutul Cultural Român de la Madrid, va avea loc în perioada 3 august - 5 decembrie 2021. Proiectul...

„De ce ungurii exploatează aurul aluvionar spălat de râurile din Transilvania şi noi nu?”

„De ce ungurii exploatează aurul aluvionar spălat de râurile din Transilvania şi noi nu?”
Galerie Foto Țara asta aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă. Avem păduri, avem zăcăminte, avem frumuseți și toate formele de relief, mare, dar tot săraci suntem. Și mai avem un sector imens și maiestuos al...

În ciuda pandemiei, ediția jubiliară a Festivalului Internațional George Enescu aduce la București 32 orchestre de top din 14 țări

În ciuda pandemiei, ediția jubiliară a Festivalului Internațional George Enescu aduce la București 32 orchestre de top din 14 țări
În ciuda pandemiei și a problemelor impuse de aceasta, ediția jubiliară a Festivalului Internațional George Enescu va aduce la București 32 din cele mai apreciate orchestre la nivel mondial, din 14 țări de...

Un iepuraș de pe Lună, un unicorn și un program magic de lecturi online vă așteaptă la Teatrul Ion Creangă în luna august

Un iepuraș de pe Lună, un unicorn și un program magic de lecturi online vă așteaptă la Teatrul Ion Creangă în luna august
Galerie Foto Lecturile de vacanță pentru năzdrăvani mici continuă la Teatrul Ion Creangă. Proiectul video online aduce în luna august patru noi povești publicate la editura Didactica Publishing House (DPH) și lecturate de...

Premierele lunii august pe Scena Digitală: „De cealaltă parte a lumii”, „Povestea urșilor panda” și „Această beznă feroce”, spectacolul cadou pentru abonați

Premierele lunii august pe Scena Digitală: „De cealaltă parte a lumii”, „Povestea urșilor panda” și „Această beznă feroce”, spectacolul cadou pentru abonați
Galerie Foto Scena Digitală, platforma online de teatru-film a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu (TNRS), oferă abonaților, în luna august, premierele „De cealaltă parte a lumii”, „Povestea urșilor panda” și...

Spectacol de teatru: Generații - Moștenirea Tăcută, despre impactul experiențelor familiei asupra propriei noastre vieți, premieră în București

Spectacol de teatru: Generații - Moștenirea Tăcută, despre impactul experiențelor familiei asupra propriei noastre vieți, premieră în București
Publicul bucureștean este invitat la spectacolul de teatru Generații - Moștenirea Tăcută, pentru a descoperi povești din trecut ale căror ecouri le resimțim și acum. O călătorie cronologică prin amintirile...

„Anii noștri de glorie”/ „Gli anni più belli”, un film amuzant și sincer despre prietenie și iubire, vine din 6 august în cinematografe

„Anii noștri de glorie”/ „Gli anni più belli”, un film amuzant și sincer despre prietenie și iubire, vine din 6 august în cinematografe
Galerie Foto Patru prieteni - trei băieți și-o fată - ne poartă din Italia anilor ‘80 până în prezent, într-un carusel al emoțiilor pe care le poate trăi oricare dintre noi. „Anii noștri de glorie”/ „Gli anni più...
Serviciul de email marketing furnizat de