FESTIVAL - Piesa românească, între scenă şi laborator

Festivalul Dramaturgiei Româneşti (FDR), care se desfăşoară la Timişoara între 4 şi 12 octombrie, aduce la ediţia 2008 spectacole cu texte noi, ale unor autori mai mult sau mai puţin rebeli. Sunt 19 spectacole în concurs şi alte zece prezentate în alte secţiuni. E un eveniment mai degrabă tineresc, adunând tot mai mult public în sala de teatru.

A fost o perioadă când dramaturgia românească era şi ea etichetată ca fiind "o cenuşăreasă". Cei care scriau piese, chiar dacă erau apreciaţi în lite­ratură, nu aveau mare trecere la regizori, la directori de teatru. Astfel, textele puteau apărea în volum ori păstrate în sertar. Creatorii de spectacole au apelat, în special după 1995, la scrierile drama­tice ale lui Matei Vişniec, cel mai jucat autor român contemporan în lume, şi doar sporadic puneau în scenă piesele altor dramaturgi.

Apoi au apărut în peisajul autohton autori tot mai tineri, unii lucrau în cola­borare cu regizorii, la fel de tineri. A fost ca o mişcare şi a luat avânt. Scriau despre ce doreau să vadă în scenă – de obicei se făcea o radiografie a societăţii. Astfel de texte s-au dezvoltat atât ca spectacol, cât şi în formă de laborator. Amploarea lor s-a văzut la ultimele trei ediţii ale FDR, girate de directorul Teatrului Naţional "Mihai Eminescu" din Timişoara, Ada Maria Hausvater, şi selecţionerul spectacolelor în festival, criticul Cristina Modreanu. Ele au mizat pe "textul nou", care să "răspundă" atât artiştilor, cât şi publicului.

Teatru-laborator

Programul din acest an este unul "co­lorat". S-a insistat pe competiţie, pentru care s-au ales 19 spectacole. O secţiune intitulată "Satelit" include producţii în afara selecţiei. O altă secţiune – "Laborator" – a fost încredinţată unor regizori invitaţi în festival. Bunăoară, în acest la­borator Radu Afrim a gândit un atelier intitulat "Textul clasic – un pretext?", desfăşurat pe baza piesei lui Mihail Sebastian "Jocul de-a vacanţa". Alexandru Dabija va susţine atelierul "Cum se alege o distribuţie". Radu Nichifor pune în discuţie "Teatrul ca artă colectivă". Alexandra Badea şi Mihaela Michailov şi-au ales ca temă "Patologia regulilor de supravieţuire optimă". Colaborarea între Ion-Ardeal Ieremia şi LARK Play Development Center vizează atelierul "Emigra­ting to America". În "Laborator" va intra şi britanicul Jonathan Meth, aducând în atenţie reţeaua internaţională de scriitori care explorează textul dramatic contemporan "The Fence".

Un eveniment din cadrul festivalului îl constituie lansarea unei importante lucrări în două volume: "Istoria Teatrului Naţional «Mihai Eminescu» Timişoara, 1945-2005" şi "Amintiri tăcute". Acestea au fost realizate de Mariana Voicu, care a tezaurizat în suflet şi între patru pereţi ai unui birou din teatru o istorie şi amintiri de aur despre această artă efemeră creată la Timişoara. Volumele vor fi lansate şi la Festivalul Naţional de Teatru din Bucureşti.

O secţiune numită "Forum" prevede două discuţii în festival: "Noua lege a instituţiilor de spectacol în dezbatere" şi "Trei ani de teatru românesc contemporan la Timişoara".

Şi ca orice festival care are evenimente adiacente, FDR propune publicului şi o serie de concerte susţinute de "Paraziţii", "Ternipe", Boris Covaci şi "La Campanella Orchestra", Ioniţă, Viorica şi taraful din Clejani, Maria Răducanu şi minunata Anca Parghel.

Deschidere

Festivalul s-a deschis sâmbătă seară pe scena Naţionalului cu spectacolul invitat al Teatrului de Operetă din Bucureşti "Urban Kiss", realizat de artistul Răzvan Mazilu. Această creaţie, ce reuneşte dansul, muzica, imaginaţia, proiecţii video, a plăcut publicului, Răzvan Mazilu fiind o prezenţă aproape constantă în ultimii ani la acest festival.

Primul spectacol din concurs a fost o revelaţie: "Mansardă la Paris cu vedere spre moarte", montat la Luxemburg de Radu Afrim pe un text de Matei Vişniec. E o coproducţie "Kulturfabrik ASBL" din Luxemburg şi Institutul Cultu­ral Român, care s-a jucat anul acesta cu foarte mare succes la Avignon Off cu titlul "Mansarde a Paris/ Les dÈtours Cioran", pentru care s-a acordat unica distincţie a acestui mare festival desfăşurat în Franţa – Premiul Coup de Coeur de la Presse. Rolul principal – filosoful Emil Cioran – este interpretat de Constantin Cojocaru, un actor senzaţional în orice spectacol distribuit. Alături de el joacă alţi interpreţi români, dar şi străini.

Concurs de piese

Pentru că Naţionalul timişorean a iniţiat şi a găzduit de 28 de ani (cu întreruperi) singurul festival din ţară dedicat dramaturgiei autohtone, conducerea instituţiei a preluat Concursul Naţional de Dramaturgie Românească, organizat anterior de Ministerul Culturii. În acest an au fost înscrise în concurs 68 de piese, desemnarea câştigătorului urmând să aibă loc la 12 octombrie, ziua când se vor acorda premiile din secţiunea Concurs a festivalului.

Portretul doamnei T, Olga Tudorache

Până la finalul festivalului, în concurs sunt prezentate alte 18 spectacole, între care "Amalia respiră adânc" de Alina Nelega (Teatrul Act), "Ploaia care nu încetează" de Theo Herghelegiu (Teatrul din Bacău), "Stă să plouă" de Lia Bugnar (ICR Praga / Prvni Divadelni Druzstvo Praga), "Portretul doamnei T" de Ana Maria Bamberger, la ArCuB, cu Olga Tudorache (foto), "Spovedanie la Tanacu" de Tatiana Niculescu Bran (Teatrul Odeon), "Spălătorul de creier" după Matei Vişniec (Auăleu – teatru de garaj şi curte, Timişoara), "Deformaţii" de Claudiu Ko­martin, Mitoş Micleuşanu, Răzvan Ţupa şi Adina Zorzini (Teatrul Luni) "FUCK YOU, Eu.ro.Pa!" de Nicoleta Esinencu (Europ’Artes, Paris), "Amoc" de Alexander Hausvater după Stefan Zweig (Teatrul Clasic din Arad), "Coca Blues" de Ioan Peter (Teatrul Naţional Timişoara), "In­ter­zis sub 18 ani" de Mihaela Michai­lov (Tea­trul Foarte Mic), "Com­plexul Ro­mânia" de Mihaela Michailov (Teatrul Naţional Bucureşti), "Ziua f... a lui Nils" de Peca Ştefan (Teatrul Luni), "Stop the Tempo!" de Gianina Cărbu­nariu (ICR Praga / Universitatea de Arte din Bratislava).