Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
S-a aplaudat cu generozitate, duminică seara, la finalul spectacolului "Oedip", care a deschis ediţia 2009 a Festivalului şi Concursului Internaţional "George Enescu". Au venit la Opera Naţională spectatori de diverse categorii: oameni de cultură, melomani, politicieni, dar şi Traian Băsescu, preşedintele României sub al cărui înalt patronaj se desfăşoară evenimentul.
Montarea francezului Nicolas Joël cu opera "Oedip", o lucrare cu o istorie aparte dintre scrierile muzicale ale lui George Enescu, a reunit în scenă artişti lirici români, iar în rolul titular a putut fi văzut şi auzit baritonul Franck Ferrari, de la Théâtre du Capitole de Toulouse, unde a avut premiera anul trecut această variantă regizorală preluată acum de Opera Naţională din Bucureşti.
S-a cântat în franceză, pe libretul lui Edmond Fleg. A fost un efort pentru interpreţii noştri, dar susţinuţi de Corul şi Orchestra Operei, dirijată de un maestru - Oleg Gaetani. O a doua reprezentaţie va avea loc miercuri, însă rolul principal va fi interpretat de baritonul român Ştefan Ignat. Putem spune că varianta Joël diferă mult de celelalte creaţii scenice cu "Oedip", realizate la Bucureşti pe parcursul a 20 de ani de Cătălina Buzoianu, Andrei Şerban şi Petrică Ionescu.
Regizorul a lipsit de la eveniment, fiind ocupat cu deschiderea noii stagiuni a Operei din Paris, unde a preluat funcţia de director. I se va înmâna în curând, după cum a anunţat ministrul Culturii, Theodor Paleologu, o distincţie din partea statului român.
HOLENDER, MULŢUMIT
Directorul artistic al Festivalului şi Concursului "George Enescu", Ioan Holender, s-a arătat mulţumit de consistenţa ediţiei din acest an. Nu a făcut o clasificare a marilor orchestre simfonice invitate în acest an, dar a relevat totuşi două, de prezenţa cărora se bucură mult: Royal Concertgebouw Orchestra din Amsterdam şi Symphonieorchester des Bayerischen Rundfunks din München. Acestea sunt conduse şi dirijate de Mariss Jansons, dirijorul "considerat absolut de vârf". După ce a dirijat la Festivalul de la Salzburg, încheiat duminică, Mariss Jansons va fi la pupitrul celor două orchestre la 20 septembrie şi respectiv 24 septembrie, la Sala Palatului.
Apropo de Salzburg. Simţi o mândrie când vezi în presa străină scris că presigiosul Festival de la Salzburg are acum un rival: Festivalul Enescu. E un mare câştig de imagine. Cu atât mai mult cu cât organizatorii au anunţat că toate orchestrele şi toţi marii artişti vor fi prezenţi în festival şi că nu există anulări la acest nivel.
CIFRELE VORBESC
O manifestare de o asemenea anvergură întotdeauna impune cifre, chiar şi pentru comparaţii. Bugetul este de 6,1 milioane de euro. Sunt trecuţi în program circa 185 de artişti şi formaţii muzicale, care prezintă la Bucureşti, precum şi în câteva oraşe din ţară, spectacole şi concerte memorabile.
Îl vom putea vedea la Sala Paltului la data de 12 septembrie, pe violonistul Joshua Bell, în compania Royal Philarmonic Orchestra din Londra. Tot la Stradivarius şi tot pe aceeaşi scenă va cânta la 8 septembrie Alexandru Tomescu, alături de Horia Mihail (pian)
şi de Răzvan Suma (violoncel), evoluând cu Orchestra Filarmonicii "George Enescu". Va concerta la Bucureşti, cu "The Silk Road Ensemble", violoncelistul Yo-Yo Ma, deţinător a 14 premii Grammy (19 septembrie, la Operă).
Sunt 13 orchestre mari şi faimoase din Europa, 14 prestigioase orchestre de cameră din lume. Sunt spectacole de operă, printre care şi cel intitulat "Celan", cu muzica scrisă de Peter Ruzicka (spectacolul dedicat poetului Paul Celan (1920-1970). Există şi balet, există şi concerte cu prelucrări moderne după Enescu. Avem de toate. Şi ca o confirmare a plauzibilei comparaţii cu Salzburg sunt cuvintele lui Mihai Constantinescu, directorul Artexim - firma organizatoare din partea Ministerului Culturii a Festivalului Enescu: bugetul Festivalului de la Salzburg e de vreo şapte ori mai mare decât cel al Festivalului Enescu. Numărul evenimentelor de la Bucureşti este mai mare decât cel de la Salzburg. În echipa manifestării din Austria sunt mult mai mulţi oameni decât în cea de la Bucureşti.
DJUVARA, LA OEDIP ÎN '36 ŞI 2009
Neagu Djuvara a fost la "Oedip", duminică seara. Era, probabil, singurul din sală care a văzut premiera mondială cu această operă enesciană - în 1936 la Paris. Tânăr, încă nu împlinise 20 de ani, se afla în sala celebrei Opere.
La conferinţa dedicateă deschiderii Festivalului Enescu, ediţia curentă, cunoscutul istoric şi filosof a spus că era bineînţeles meloman: "M-am dus şi am fost foarte impresionat. Mi-a plăcut foarte mult corul. Astăzi, dacă-l revăd, voi avea cu totul şi cu totul altă percepţie asupra muzicii".
"Oedip" este o operă în patru acte compusă de George Enescu, bazată pe tragedia mitologică a personajului care i-a dat numele. Autorul a avut ideea compunerii acestei opere chiar înainte de a găsi un libret şi a început lucrul la ea în 1910, terminând în 1922. Orchestraţia a fost făcută în 1931. Prima variantă a libretului lui Fleg a fost gata în 1913. Premiera a avut loc la Paris, la 13 martie 1936. Enescu a dedicat lucrarea sa Mariei Tescanu Rosetti (fostă Cantacuzino). În 1958, la 22 septembrie, când se închidea prima ediţie a Festivalului Internaţional "George Enescu", la Opera din Bucureşti a fost prezentată premiera românească cu "Oedip", în rolul titular strălucind baritonul David Ohanesian.
