FNT - Spaţiu puţin pentru un festival mare

Amploarea pe care o are Festivalul Naţional de Teatru (FNT) din acest an, desfăşurat între 1 şi 10 noiembrie, i-a determinat pe organizatori să declare că Bucureştiul duce lipsă de săli cu o "geometrie variabilă". Nu întotdeauna poţi aduce o producţie deosebită, întrucât nu permite scena, din punct de vedere al structurii acesteia.

La conferinţa de presă prilejuită de cea de-a XVIII-a ediţie a FNT, care a avut loc ieri la UNITER, preşedintele acestei uniuni şi directorul Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB), Ion Caramitru, s-a arătat încrezător că în trei-patru ani principala scenă a ţării va dispune de spaţiile necesare tuturor genurilor de spectacol. Asta după ce se va reface întreaga clădire a TNB, unde vor fi mai multe săli; după ce Opereta se va muta în spaţiul propriu, la Sala Omnia. Atunci va exista şi altă dotare scenică, una mai performantă. Spaţiul de care va dispune în cele din urmă TNB va permite găzduirea în totalitate a Festivalului Naţional. Deocamdată, termenele de începere a lucrărilor de reconstrucţie şi refacere a clădirilor au fost decalate, pentru 2009.

Gamă largă 
Festivalul Naţional de Teatru prezintă la actuala ediţie spectacole care acoperă o gamă largă de teme, permiţând întâlniri ale publicului cu teatrul creatorilor din România, dar şi cu cel al unor mari nume, la ora actuală, în spaţiul european. Înscrierea FNT în agenda festivalurilor europene obligă organizatorul – Uniunea Teatrală din România – să aibă orgolii şi ambiţii tot mai mari. Cu atât mai mult cu cât îşi anunţă prezenţa la manifestare tot mai multă lume – invitaţi din străinătate, care să poată selecta spectacole româneşti pentru evenimentele teatrale din ţările pe care le reprezintă. La ediţia 2008 a FNT au răspuns invitaţiei 40 de manageri, directori de festivaluri, critici din lume.

La numărul mare de spectacole româneşti grupate pe câteva secţiuni, trezesc interesul şi cele şapte producţii străine. Directorul FNT, Cristina Modreanu, a selectat acele montări străine jucate pe cele mai mari scene ale lumii, indiferent de locul realizării lor.

Pentru ea, "varietatea" a fost cuvântul de ordine: teatrul în formele lui tradiţionale, teatrul-instalaţie, teatrul creat în colectiv, teatrul experţilor, teatrul fără cuvinte, la acestea adăugându-se dansul sau teatrul-dans, teatrul laborator.

Sunt creaţii pentru mari scene şi creaţii de "underground".

Banii fac totul
La conferinţa de presă s-a vorbit şi despre bani. Sprijinul financiar al FNT vine de la Ministerul Culturii şi Cultelor (2,3 milioane de lei) şi de la Primăria Municipiului Bucureşti (1,5 milioane de lei). Există şi sponsori generoşi. Ministrul Adrian Iorgulescu a declarat în faţa celor prezenţi că şi-ar dori ca FNT să aibă amploarea Festivalului "George Enescu". El a ţinut să remarce că ministerul a acordat o atenţie tot mai sporită Festivalului de Teatru şi că acest interes "nu este o floare pe care o punem la butoniera Ministerului Culturii şi Cultelor, ci este un mod de a stimula o activitate".

Recomandările FNT
Structura FNT permite oricui să vizioneze orice spectacol doreşte. Sunt mai multe secţiuni – Spectacole româneşti de top, Spectacole invitate din străinătate, Debut, Nopţile Teatrului Independent, Spectacole de dans, Conferinţe, Lansări de carte, Piaţa de Teatru, Ateliere. Festivalul recomandă un alt eveniment care se pretează la programul divers al FNT, şi anume Festivalul "Măşti europene la...

Masca", organizat de Teatrul Masca între 1 şi 9 noiembrie. Este ideea pe care a pus-o în practică anul trecut directorul de atunci al FNT, Marina Constantinescu, idee continuată de Cristina Modreanu. Un accent deosebit se pune şi în acest an pe secţiunea Spectacole invitate din străinătate.

În "întâlnirea" dintre spectacolele româneşti şi cele invitate se va crea "o lume vie, în permanentă schimbare, o lume care s-a vrut dintotdeauna şi continuă să fie cea mai complexă şi fascinantă oglindă a vieţii noastre", precum remarca directorul FNT.