x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

HAIDUCII DIN CLEJANI / Cântăm pentru sufletul oamenilor

0
Autor: Oana-Maria Baltoc 20 Ian 2009 - 00:00
HAIDUCII DIN CLEJANI / Cântăm pentru sufletul oamenilor

Doisprezece ţigani născuţi cu notele muzicale în sânge picură chef de joc în trupurile oamenilor din lumea întreagă, prin măiestria cu care împletesc sunetele izvorâte din instrumentele de care s-au lipit, dinainte să înveţe să meargă. Haiducii de la Clejani au însă o supărare mare: muzica lor nu e la fel de iubită în România, pe cât e de apreciată printre străini, spune Ion Tănase, omul cu ţambalul. 




  • Jurnalul Naţional: Anul trecut v-am văzut în două concerte pe care le-aţi susţinut în Israel. V-a mulţumit reacţia publicului israelian?

Ion Tănase: Publicul a fost extraordinar, mai ales oamenii care au venit la spectacolul de la Ierusalim. Atunci când vedem că oamenii ne iubesc şi iubesc muzica pe care o cântăm, facem ceva în plus pentru ei, din inimă. La Ierusalim ne-am simţit atât de bine, încât am stat şi am cântat jumătate de oră peste programul stabilit. Şi am mai fi stat, dacă nu ni s-ar fi spus că trebuie să încheiem concertul.

  • Taraful nu are un repertoriu stabilit înainte de concerte?

Nu, pentru că ne place să vedem cum se simt oamenii şi aşa ne dăm seama cam ce ar trebui să le cântăm pentru a le ajunge la suflet.

  • Aveţi piese cu care mergeţi la sigur?
Toate cântecele noastre vin din zona Clejanului, o comună la 40 de kilometri de Bucureşti. Sunt piese care s-au cântat din tată în fiu, pe care le-am învăţat de la bunici. Ne-am dat seama, de-a lungul timpului, care sunt piesele care merg cel mai bine şi pe acestea le-am preluat în concerte. Piesele le alegem împreună, apoi le băgăm armonia noastră de ţărani, nu aia care se foloseşte la Bucureşti. Ca să sune tradiţional. Dacă am face muzică la fel ca ceilalţi, poate că lumea nu ne-ar mai îndrăgi la fel de mult.

  • Aţi cântat pentru francezi, belgieni, japonezi. Cum e primită muzica lăutărească în Asia?  

Japonezii ne iubesc la nebunie! Mergem acolo din ’93 - ’94. Le place muzica populară românească şi ţigănească veche. Lăutarii din Bucureşti, care au făcut şcoală, se minunează cum de facem noi muzică aşa de bine numai din ce am prins după ureche. Ne spun că suntem ceva ieşit din comun. Dacă am fi cântat manele, în stăinătate nu am fi rezistat atât de mult pe piaţă. Am vrut să cântăm şi aşa ceva prin ’94, dar am fost opriţi. De aceea, încercăm să aducem de fiecare dată piese noi, pe care le adăugăm repertoriului nostru ori de câte ori considerăm că am găsit ceva deosebit. Muzică bătrânească, balade care să sune pe sufletul nostru şi al oamenilor.

  • Ce părere aveţi despre manele?

Nu ştiu ce să spun, dar oriunde am merge prin Bucureşti, prin ţară, observăm că acest stil prinde destul de mult. Nu-mi plac toate manelele, aşa că nu le-aş băga pe toate în aceeaşi oală, dar sunt câteva persoane care au mare succes la public. Pe de altă parte, au apărut în ultima vreme copii de 14-15 ani crescuţi printre cântăreţi de manele şi care una-două au pus şi ei mâna pe microfon.

  • Cine a pus bazele tarafului?

În taraf sunt câteva persoane rămase din anii de început. Taraful există din 1983-1984, când a fost înfiinţat de domnul Ion Albeşteanu, fie-i ţărâna uşoară, care a fost dirijor. Apoi ne-a descoperit Stephane Karo, impresarul belgian, cu câteva luni înainte de revoluţie. El a venit în august în România şi ne-a propus să mergem cu el în străinătate. În 1990 a revenit în ţară şi ne-a luat în turneu. Am plecat la Bruxelles, prima noastră ieşire din ţară.

  • Se mai vorbeşte despre o ieşire a Tarafului din Clejani, aşa cum vă numeaţi înainte să vă preia Stephane Karo, prin 1988…

S-a întâmplat sub îndrumarea doamnei Speranţa Rădulescu (n.r. – renumit etnomuzicolog). Atunci taraful a stat timp de o săptămână în Elveţia. Aşa a aflat şi actualul nostru impresar de Taraful de la Clejani şi aşa a ajuns la Clejani. Pentru că noi am fost cunoscuţi la începuturi ca Taraful de la Clejani, dar după ce am ieşit în străinătate impresarul nostru a decis să ne numim Taraful Haiducilor (Taraf de Haidouks). Şi aşa s-a ajuns în situaţia în care acum lumea ne confundă cu alţi muzicieni care îşi spun Taraful din Clejani. Astfel, Ioniţă Manole, care a făcut parte din grupul nostru şi este de fel din Clejani, foarte cunoscut în România alături de Viorica, soţia lui, care îşi spune din Clejani fără să fie de fel de la noi din sat, cântă alături de un taraf din Bucureşti, în cadrul căruia nici unul dintre muzicieni nu este din Clejani. Îşi spun Viorica şi Ioniţă din Clejani sau Taraful din Clejani, dar noi suntem vechiul Taraf de la Clejani. Numai că ei au ieşit mai mult în faţă în România, pentru că au apărut mai mult la televizor, şi aşa au ajuns să-şi facă mai multă faimă în ţară. Ioniţă a fost cu noi, cu Taraful din Clejani, din 1990 până în 2003-2005, până şi-a făcut trupă separat. Pe unde mă duc în România şi spun că sunt din Taraful Haiducilor de la Clejani, oamenii mă întreabă dacă eu cânt cu Ioniţă. Îmi pare rău, dar nu eu cânt alături de el, ci Ioniţă cânta cu noi în turnee.  
  • Se întâmplă ca părinţii rromi să-şi oblige copiii să facă muzică?

Da, unii dintre ei sunt chiar şi bătuţi. Depinde de fiecare, dacă are ambiţia şi dorinţa de a învăţa meserie. Dacă vrea să pună mâna pe ţambal, acordeon sau vioară e cu atât mai bine. Nouă ne place să avem alături de noi copii de 20-21 de ani, ca să-i învăţăm totul despre lumea asta. Să le destupăm mintea, ca să nu se apuce să cânte numai manele.

  • Cum alegeţi tinerii pentru taraf?

Avem un băiat la acordeon, adus mai nou. Este băiatul lui Vlad Viorel, contrabasistul nostru. De o vreme Ioniţă nu mai cântă cu noi, aşa că am avut nevoie de un om să-l înlocuiască. Cât despre modul în care aceşti tineri ajung să cânte în taraf, este nomal să fie copiii celor mai vechi în formaţie. Dacă a învăţat şi ştie să cânte, atunci e cu atât mai bine să rămână totul în familie.

  • Înteleg că impresarul vostru este legat într-un fel mai special de taraf.

Stephane Karo este cumnatul lui Ioniţă de la Clejani. Este însurat cu sora lui Ioniţă. Sunt căsătoriţi din 1991 şi au două fete. Când a venit la Clejani, Stephane nu ştia o boabă româneşte. A venit cu translator. Şi acolo, la noi, în ţigănie, cum se spune la Clejani, s-a îndrăgostit.
 

Turneu în Franţa

Taraful Haiducilor sau Taraf de Haidouks, după cum sunt cunoscuţi în întreaga lume lăutarii din Clejani, va susţine în luna ianuarie un turneu în Franţa, care cuprinde nouă oraşe. Astfel, vor concerta, până la 30 ianuarie, la Vanves, Carmaux, Dinard, Luisant, Bretigny-sur-Orge, Le Mans, Nevers, Davezieux şi Chambery.
Citeşte mai multe despre:   arte,   taraful,   clejani,   taraf,   taraful clejani

 



Mai multe titluri din categorie

Vernisaj, 22 octombrie 2020: expoziția Frame, a artiștilor Arantxa Etcheverria și Carlos Caballero, la Galeria Sector 1

Vernisaj, 22 octombrie 2020: expoziția Frame, a artiștilor Arantxa Etcheverria și Carlos Caballero, la Galeria Sector 1
Galerie Foto Galeria Sector 1 se întoarce la programul curatorial al anului 2020 cu expoziția Frame, a artiștilor Arantxa Etcheverria și Carlos Caballero, curatoriată de Domenico De Chirico. Vernisajul se va desfășura doar...

Cinematografia românească, premiată la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia

Cinematografia românească, premiată la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia
Galerie Foto Actorii Bogdan Farcaș și Dragoș Dumitru au primit Premiul Special al Juriului la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia, în Concursul Internațional, pentru rolurile din filmul „Neidentificat”, regia...

Timid început de stagiune

Timid început de stagiune
Galerie Foto Azi, în lume, totul e improbabil și aleatoriu. Viitorul incert, programele imprevizibile. Nimic sigur… În ciuda acestei amenințări cotidiene care relativizează viața și inițiativele în cele mai diferite...

Documentarul Lumea în Armonie - Festivalul Internațional George Enescu 2019 debutează internațional la Medici TV

Documentarul Lumea în Armonie - Festivalul Internațional George Enescu 2019 debutează internațional la Medici TV
Galerie Foto Documentarul Lumea în armonie, despre Festivalul Internațional George Enescu din 2019, realizat de Paradigma Film, are premiera internațională astăzi, la Medici TV, cel mai important canal de muzică clasică din...

O lectură fascinantă: ”Ultraînvățarea” de Scott H. Young

O lectură fascinantă: ”Ultraînvățarea” de Scott H. Young
În această epocă dominată de schimbări economice şi tehnologice rapide, succesul depinde de o autoeducare continuă, de dobândirea de aptitudini noi sau de descoperirea ideilor inovatoare. Dacă vrei să ai cât...

Gábor Tompa reales în funcția de președinte al Uniunii Teatrelor din Europa!

Gábor Tompa reales în funcția de președinte al Uniunii Teatrelor din Europa!
Galerie Foto Cea de-a doua adunare generală al Uniunii Teatrelor din Europa (UTE), planificată inițial să aibă loc la Atena, s-a desfășurat online în data de 18 octombrie 2020 din cauza restricțiilor epidemiologice. În...

„Câmp de maci/Poppy Field”, filmul de debut al regizorului Eugen Jebeleanu, are premiera mondială la Festivalul Internațional Tallinn Black Nights (PÖFF)

„Câmp de maci/Poppy Field”, filmul de debut al regizorului Eugen Jebeleanu, are premiera mondială la Festivalul Internațional Tallinn Black Nights (PÖFF)
Galerie Foto Drama „Câmp de maci/Poppy Field”, în regia lui Eugen Jebeleanu, va fi prezentată în premieră mondială la cea de-a 24-a ediție a Festivalului Internațional Tallinn Black Nights (PÖFF), din perioada 13 - 29 no...

Începe Festivalul de Film UrbanEye, online, dar și în birouri de arhitectură din toată țara

Începe Festivalul de Film UrbanEye, online, dar și în birouri de arhitectură din toată țara
Galerie Foto Asociația Arta în Dialog anunță cea de-a șaptea ediție a Festivalului de Film UrbanEye, care va avea loc între 4 – 8 noiembrie online, dar și în mai multe birouri de arhitectură din România. Ca în fiecare...

In memoriam Radu Călin Cristea

In memoriam Radu Călin Cristea
Jurnalistul și eseistul Radu Călin Cristea a murit sâmbăta aceasta, 17 octombrie, la vârsta de 65 de ani. Unul dintre cei mai mari jurnaliști ai României, a fost un nume important în viaţa culturală...

Turneul naţional „Vioara lui Enescu” cu Integrala sonatelor pentru vioară şi pian de Beethoven se încheie marți, 20 octombrie, la Sala Radio

Turneul naţional „Vioara lui Enescu” cu Integrala sonatelor pentru vioară şi pian de Beethoven se încheie marți, 20 octombrie, la Sala Radio
Sâmbătă a început la Ploieşti Turneul naţional „Vioara lui Enescu”, susţinut de violonistul Gabriel Croitoru împreună cu pianistul Horia Mihail. După concertele din iunie şi septembrie, în aer liber şi...

Jurnalul îți oferă luni o altă carte de neratat despre Serviciile de informații: ”Istoria serviciilor secrete române de la Cuza la Ceaușescu. Volumul II: Torționarii. 1946-1964”

Jurnalul îți oferă luni o altă carte de neratat despre Serviciile de informații: ”Istoria serviciilor secrete române de la Cuza la Ceaușescu. Volumul II: Torționarii. 1946-1964”
Galerie Foto Instaurarea regimului comunist a adus cu sine înființarea celei mai de temut organizații: Securitatea. Cartea care apare luni cu Jurnalul dezvăluie o mulțime de secrete descoperite în arhive confidențiale de...

Arheologia de anticariat. Arta imperială a învins comunismul: Lenin, pe cupele rușilor albi

Arheologia de anticariat. Arta imperială a învins comunismul: Lenin, pe cupele rușilor albi
Galerie Foto Obiectele care se vând astăzi la anticariat și la casele de licitații vorbesc despre evoluția perioadelor culturale ale Europei. Puțini știu care este povestea suporturilor de pahare din argint, pe care românii...

Invitație la lectură: două romane polițiste scandinave de neratat!

Invitație la lectură: două romane polițiste scandinave de neratat!
Galerie Foto Iertarea, de Yrsa Sigurdardóttir, un roman care pune sub lupă bullying-ul – în special cel din rândul adolescenților.     Iertarea, de Yrsa Sigurdardóttir    Iertarea, al treilea...

Festivalul de la Roma s-a deschis pe ritmuri de jazz, cu Soul, animația semnată de câștigătorul premiului Oscar, Pete Docter

Festivalul de la Roma s-a deschis pe ritmuri de jazz, cu Soul, animația semnată de câștigătorul premiului Oscar, Pete Docter
Galerie Foto Cea de-a cincisprezecea ediție a Festa del cinema di Roma / Festivalului de Film de la Roma, care are loc în perioada 15-25 octombrie, la prestigiosul Auditorium Parco della Musica, s-a deschis cu un omagiu adus muzici...

Astra Film Festival ancorează online în perioada 16-25 octombrie

Astra Film Festival ancorează online în perioada 16-25 octombrie
Galerie Foto 10 dintre cele mai apreciate filme ale ediției Astra Film Festival 2020 Open Air vor putea fi vizionate online, alături de alte 31 de filme, la Astra Film Festival 2020 online     După o ediție de...
Serviciul de email marketing furnizat de