x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

În căutarea "Ultimei nopţi de dragoste"...

0
Autor: Clara Margineanu 24 Iun 2009 - 00:00
În căutarea Arhiva familiei/

Camil Petrescu (1894-1957) rămâne în literatura română omul care a văzut idei. A fost romancier, dramaturg, doctor în filologie şi poet. S-a născut în Bucureşti, iar destinul său ieşit din comun şi-a arătat colţii de timpuriu. Rămas de mic orfan de ambii părinţi, a fost crescut de o doică, undeva în mahalaua Moşilor.



Tânărul Camil Petrescu a ales să trudească îndârjit pentru a se întreţine, pentru a se instrui şi autoeduca, pentru ca mai târziu să se afirme. A reuşit astfel, să absolve Facultatea de Filozofie şi Litere a Universităţii din Bucureşti. A debutat cu versuri, în care şi-a încrustat de la început, crezul literar: ,,Dar eu/ Am văzut idei ...(...)/eu sunt dintre acei/ Cu ochi halucinanţi şi mistuiţi lăuntric/ Cu sufletul mărit/ Căci am văzut idei/."

Între 1916 şi 1918, Camil Petrescu a fost ofiţer al armatei române. Pe front, a fost rănit şi după o şedere într-un spital militar, revine în prima linie a primului război mondial, după care este luat prizonier de către unguri. Experienţa cumplită a războiului care înseamnă între altele degradare fizică şi psihică, depersonalizare şi iminenţa morţii se regăseşte în romanul "Ultima noapte de dragoste..." . Această experienţă tragică şi absurdă s-a dovedit decisivă pentru un intelectual.

Personajele sale, mai cu seamă în teatru, sunt chinuite şi contorsionate, inadaptabile, din cauza intransigenţei lor morale. De aceea, poate, Camil Petrescu a contrariat o parte a istoricilor literari, prin adeziunea sa târzie la literatura propagandistică.

În "Istoria..." sa, criticul literar Alex. Ştefănescu scrie: "Datorită, probabil, vechilor lui complexe de copil al nimănui (complexe agravate de o surzenie contractată încă din primul război mondial) Camil Petrescu nu trebuie să facă un prea mare efort moral pentru a se solidariza cu noua clasă politică a României care intonează: "Sculaţi voi, oropsiţi ai vieţii/ Voi, osândiţi la foame, sus!"

În 1939, Camil Petrescu a fost numit directorul Teatrului Naţional din Bucureşti iar în 1947 a fost ales membru al Academiei Române.
Beletristica lui Camil Petrescu este o pledoarie pentru proustianism: nostalgie, fluxul memoriei involuntare, folosirea parantezei epice, dar şi pentru o literatură autentică, anticalofilă.

NEVOIA DE CERTITUDINE
Romanul "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" a apărut în anul 1930. Este, în prima parte, povestea de dragoste dintre Ştefan Gheorghidiu şi Ela, văzută prin chinul geloziei celui dintâi, iar în partea a doua, un jurnal de război.

Gheorghidiu, însurat de doi ani şi jumătate cu Ela, o colegă de la Universitate, bănuia încă din timpul facultăţii că ea îl înşală: "Îmi petreceam timpul spionându-i prieteniile, urmărind-o, făcând probleme insolubile din interpretarea unui gest...(...)". Cei doi s-au căsătorit din dragoste, săraci fiind. Un unchi "considerabil de bogat"
i-a lăsat lui Ştefan o avere impresionantă.

Noua situaţie materială, banii picaţi din cer aduc cu sine o altă condiţie socială, indiferentă idealistului Gheorghidiu, dar şi ispite mondene, de care Ela este atrasă în mod vizibil.

În peisajul cuplului conjugal Ştefan-Ela se insinuează petreceri, excursii, competiţii sportive, conjuncturi în care apare şi un anume Gregoriade. Cuceritor, sigur pe el, adorând să fie adulat, Gregoriade nu îi rămâne Elei indiferent.

"Pe drum, nevastă-mea n-a trăit decât prezenţa lui. Toate comentariile le-a făcut numai pentru el sau cu el(...). La sfârşitul mesei au cerut singuri clătite şi acest gest, făcut în comun, era la ei atât tendinţa de a se distinge ca adevărată pereche, cât mai ales un soi de educaţie a simţurilor, în vederea unei mari pasiuni".

Ela este blondă, frumoasă şi tânără, proiectată brusc în deliciile vieţii celor bogaţi. Înveşmântată în toalete noi, impuse de moda timpului, admirată şi invidiată deopotrivă, Ela, îmbătată de noul parfum al vieţii ei, alunecă în ritmul unui valsboston. În acest timp, Ştefan Gheorghidiu spumegă în tăcere.

"Nevastă-mea şi el l-au cerut de repetate ori, iar eu, care aveam de asemenea cu ea romanţa noastră preferată, am bănuit că îl vor repeta, pentru că le place şi că îl vor face un fel de memento al acestei iubiri în viitor. Eram trist, cu toată truda de a surâde". Pentru ea, dragostea este un joc de societate iar averea soţului este o scenă pentru cochetăria ei concupiscentă. În orice caz, Ela nu înţelege dimensiunea morală a lui Ştefan.

Şi tot aşa, Ştefan Gheorghidiu, personaj cu o energie uriaşă, capabil de pasiuni devoratoare, hipersensibil, se chinuie mut, îşi contorsionează sufletul în boala sinucigaşă numită gelozie. Trăieşte o criză, o criză puternică, traductibilă şi printr-o devoratoare nevoie de certitudine. Pentru că în fond, nu capătă niciodată dovada limpede, strigătoare la cer că ar fi fost într-adevăr înşelat.




"Ultima noapte de dragoste..." este, ca şi "Patul lui Procust", un roman de analiză erotică. George Călinescu scrie în "Istoria..." sa: "Bărbatul iubeşte femeia şi este robit ei, dar e în stare în acelaşi timp s-o observe, să se umple de cea mai animalică gelozie, putând să se scruteze însă pe sine: eroul e operator şi pacient, impulsiv şi lucid."

Astfel, afectivitatea şi intelectul se luptă corp la corp, pe viaţă şi pe moarte, în fiinţa străfulgerată de patimi a lui Ştefan Gheorghidiu.

IMINENŢA MORŢII...
Îl salvează însă conştientizarea unei drame oricum, mai puternice. Realitatea războiului, fatalitatea morţii. Trăieşte pe viu luptele din zona Rucăr-Bran şi de pe Valea Prahovei. Răniţi, sânge, mitraliere, baionete, deznădejde, frică în beznă, frig, gloanţe. Război.

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL.
"E în mine o tristeţe mânjită, ca de moarte. E ceva de înmormântare în amurg sărac. Drama războiului nu e numai ameninţarea continuă a morţii, măcelul şi foamea, cât această permanentă verificare sufletească, acest continuu conflict al eului tău, care cunoaşte altfel, ceea ce cunoaşte într-un anumit fel". Aşa simţea Ştefan Gheorghidiu, cel a cărui inimă fusese spintecată de gândul crimei pasionale şi al suicidului din amor...

Era capabil să dezerteze pentru iubirea sa, pentru a vedea cu ochii trădarea sau fidelitatea femeii iubite... Război era şi în fiinţa sa chinuită de întâmplări: despărţirea de Ela, masca indiferenţei, căutări, aşteptări, plonjarea în zvârcolirea trupească instinctuală, cu scop de răzbunare... Până la urmă, împăcarea "o beţie de dureri amare, transformată în bucurii tari, cum se schimbă drojdiile zăcătorilor în alcool."

Dar "exploziile se succed organizat. Unele le aud la câţiva paşi, altele în mine. Nu pot gândi nimic..." Trăind în apropierea morţii, Ştefan Gheorghidiu poate privi zâmbind amar o scrisoare anonimă care îl înştiinţa că Ela îl înşală. În sufletul lui de ofiţer al armatei române, fusese dinamitat chinul din iubire. Dacă dragostea este o chirurgie eterică pe corpul energetic, războiul este o mutilare sângeroasă pe corpul fizic, dar şi în destinul unor oameni nevinovaţi.

Aşa încât, eroul-îndrăgostit crede că: "Orice iubire este ca un monodeism, voluntar la început, patologic pe urmă. Frumuseţea are pete şi e trecătoare".

Experienţa din război, trăită de Camil Petrescu, notată într-un jurnal de campanie, a fost transferată personajului din ,,Ultima noapte..." Prin talentul său, romancierul a transformat viaţa în artă pură, încărcată de autenticitatea unei experienţe dramatice. Camil Petrescu ne înfăţişează războiul adevărat, viaţa dureroasă a celor ce execută milităreşte ordine, împuşcând absurd necunoscuţi...

George Călinescu explică: "... n-avem de a face cu un reportaj despre război ci cu o viziune personală a lui, cu un spectacol straniu, apocaliptic, de un tragic grotesc, asemănător cu tablourile primitivilor, narative, hilare, grave. Aici Camil Petrescu este un mare prozator."

În psihicul torturat de incertitudinea iubirii absolute, se răstoarnă groaza şi panica, iminenţa morţii, cunoaşterea adevărată a războiului. Pentru Gheorghidiu, frământările care îi răniseră fiinţa, devin minore. La capătul întâmplărilor-limită, reuşeşte să cântărească viaţa sa, cu alte măsuri. Când i se vindecă rănile din război i se vindecă şi sufletul, astfel scăpat din infern, are puterea de a o întreba pe Ela, senin: "Ascultă, fată dragă, ce-ai zice tu, dacă ne-am despărţi?"

A doua zi se mută la hotel, lăsându-i Elei "absolut tot ce e în casă, de la obiecte de preţ, la cărţi... de la lucruri personale, la amintiri. Adică tot trecutul". El nu este un învins. Decizia finală dospeşte răzbunare şi dispreţ suveran, dar, mai presus de toate, eliberarea morală.

Romanul "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" a fost o explozie în literatura interbelică. A rămas pe raftul întâi, de-a lungul timpului. Cartea aceasta este o bornă kilometrică ce ne arată drumul spre interior, spre conştiinţă, spre noi înşine. Analiza introspectă a autorului devine prin lectură şi a noastră.

În volumul de eseuri "Teze şi antiteze", apărut în 1936, Camil Petrescu scrie: "Un roman de adâncire a sentimentelor metafizice se lucrează cu atenţia şi răbdarea unui covor de preţ". Iar nouă ne rămâne să păşim sau să îngenunchem, să ne învelim sau să ne contopim fiinţa cu nuanţele stoarse din strigătul coloristului-artizan care a plăsmuit covorul.
Citeşte mai multe despre:   dragoste,   razboi,   noapte,   ştefan,   petrescu,   camil petrescu,   camil,   biblioteca pentru toţi,   gheorghidiu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

O crimă care a zguduit Dudeştiul. Poveşti neştiute din cartea lui Traian Tandin

O crimă care a zguduit Dudeştiul. Poveşti neştiute din cartea lui Traian Tandin
Jurnalul vă oferă marţi o nouă carte din colecţia Traian Tandin. În volumul " Viețașii", legendarul poliţist adună poveştile mai multor asasini români începând din secolul al 19-lea şi până în zilele...

Lumina interioară și creaturile mistice, în luna august la galeria neconvențională Celula de artă

Lumina interioară și creaturile mistice, în luna august la galeria neconvențională Celula de artă
Galerie Foto Luna august aduce șansa unei priviri în interior dar și în alte lumi trecătorilor care au drum pe  B-dul Carol nr. 53 și își dau câteva minute să privească lucrările expuse în spațiul-acvariu al...

O NOUĂ PREZENTARE A COLECŢIEI GARABET AVACHIAN - MUZEUL COLECŢIILOR DE ARTĂ

O NOUĂ PREZENTARE A COLECŢIEI GARABET AVACHIAN -  MUZEUL COLECŢIILOR DE ARTĂ
Galerie Foto Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, vă invită începând cu data de 4 august 2021 să vizitaţi expoziția permanentă a Colecţiei Garabet Avachian într-o nouă...

Festivalul „Zilele filmului românesc” în Spania se deschide cu proiecția filmului „Între chin și amin”

Festivalul „Zilele filmului românesc” în Spania se deschide cu proiecția filmului „Între chin și amin”
Galerie Foto Cea de-a XI-a ediție a Festivalului „Zilele filmului românesc”/„Muestra de cine rumano”, organizat de Institutul Cultural Român de la Madrid, va avea loc în perioada 3 august - 5 decembrie 2021. Proiectul...

„De ce ungurii exploatează aurul aluvionar spălat de râurile din Transilvania şi noi nu?”

„De ce ungurii exploatează aurul aluvionar spălat de râurile din Transilvania şi noi nu?”
Țara asta aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă. Avem păduri, avem zăcăminte, avem frumuseți și toate formele de relief, mare, dar tot săraci suntem. Și mai avem un sector imens și maiestuos al...

În ciuda pandemiei, ediția jubiliară a Festivalului Internațional George Enescu aduce la București 32 orchestre de top din 14 țări

În ciuda pandemiei, ediția jubiliară a Festivalului Internațional George Enescu aduce la București 32 orchestre de top din 14 țări
În ciuda pandemiei și a problemelor impuse de aceasta, ediția jubiliară a Festivalului Internațional George Enescu va aduce la București 32 din cele mai apreciate orchestre la nivel mondial, din 14 țări de...

Un iepuraș de pe Lună, un unicorn și un program magic de lecturi online vă așteaptă la Teatrul Ion Creangă în luna august

Un iepuraș de pe Lună, un unicorn și un program magic de lecturi online vă așteaptă la Teatrul Ion Creangă în luna august
Galerie Foto Lecturile de vacanță pentru năzdrăvani mici continuă la Teatrul Ion Creangă. Proiectul video online aduce în luna august patru noi povești publicate la editura Didactica Publishing House (DPH) și lecturate de...

Premierele lunii august pe Scena Digitală: „De cealaltă parte a lumii”, „Povestea urșilor panda” și „Această beznă feroce”, spectacolul cadou pentru abonați

Premierele lunii august pe Scena Digitală: „De cealaltă parte a lumii”, „Povestea urșilor panda” și „Această beznă feroce”, spectacolul cadou pentru abonați
Galerie Foto Scena Digitală, platforma online de teatru-film a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu (TNRS), oferă abonaților, în luna august, premierele „De cealaltă parte a lumii”, „Povestea urșilor panda” și...

Spectacol de teatru: Generații - Moștenirea Tăcută, despre impactul experiențelor familiei asupra propriei noastre vieți, premieră în București

Spectacol de teatru: Generații - Moștenirea Tăcută, despre impactul experiențelor familiei asupra propriei noastre vieți, premieră în București
Publicul bucureștean este invitat la spectacolul de teatru Generații - Moștenirea Tăcută, pentru a descoperi povești din trecut ale căror ecouri le resimțim și acum. O călătorie cronologică prin amintirile...

„Anii noștri de glorie”/ „Gli anni più belli”, un film amuzant și sincer despre prietenie și iubire, vine din 6 august în cinematografe

„Anii noștri de glorie”/ „Gli anni più belli”, un film amuzant și sincer despre prietenie și iubire, vine din 6 august în cinematografe
Galerie Foto Patru prieteni - trei băieți și-o fată - ne poartă din Italia anilor ‘80 până în prezent, într-un carusel al emoțiilor pe care le poate trăi oricare dintre noi. „Anii noștri de glorie”/ „Gli anni più...

Vânătorul de balene/ The Whaler Boy câștigă Trofeul Transilvania la cea de-a 20-a ediție TIFF

Vânătorul de balene/ The Whaler Boy câștigă Trofeul Transilvania  la cea de-a 20-a ediție TIFF
Galerie Foto Cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania și-a desemnat câștigătorii sâmbătă seară, pe 31 iulie, în aplauzele celor peste 1500 de spectatori din Piața Unirii din Cluj-Napoca.Cu...

DAMIAN DRĂGHICI & BROTHERS ȘI MIREASA NEBUNĂ ÎN CONCERT, PE 30 AUGUST, LA GRĂDINA DE VARĂ HERĂSTRĂU

DAMIAN DRĂGHICI & BROTHERS ȘI MIREASA NEBUNĂ  ÎN CONCERT, PE 30 AUGUST, LA GRĂDINA DE VARĂ HERĂSTRĂU
Galerie Foto DAMIAN DRĂGHICI, artistul are reușește să surprindă publicul la fiecare apariție, se reinventează, abordează stiluri muzicale neașteptate, împinge limitele şi răspunde provocărilor pentru a da viață unor c...

5 cărţi obligatorii vara aceasta

5 cărţi obligatorii vara aceasta
Galerie Foto Idila Hipnotizatoarei  Ellen O’Farrell practica hipnoza în cabinetul său amenajat într-o casă elegantă pe care a moștenit-o de la bunicii ei, aflată la malul mării. Are o viață împlinită, dar un...

BIS Teatru aduce muzica, teatrul și filmul în cartierele Sibiului

BIS Teatru aduce muzica, teatrul și filmul în cartierele Sibiului
Galerie Foto Pentru al șaptelea an consecutiv BIS Teatru mută scena de spectacole în cartierele Sibiului și aduce, în cadrul ediției 2021 a acțiunii „Teatrul din Cartier” - acțiune cofinanțată de Primăria Municipiului...

OPEN CALL pentru regizori |creart/Teatrelli lansează provocarea montării unui spectacol-laborator

OPEN CALL pentru regizori |creart/Teatrelli lansează provocarea montării unui spectacol-laborator
Teatrelli își deschide porțile pentru regizorii români de toate vârstele și lansează un OPEN CALL pentru montarea unui spectacol cu structură de laborator, perioada de înscriere fiind programată în intervalul...
Serviciul de email marketing furnizat de