Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În perioada 8 august – 7 septembrie a.c., Institutul Cultural Român de la Varșovia împreună cu Uniunea Arhitecţilor din România prezintă la Centrul Internațional pentru Cultură de la Cracovia (partener al proiectului) o expoziție dedicată operei arhitectei Ioana Grigorescu. Expoziţia cuprinde un material ilustrativ bogat, majoritatea lucrărilor provenind din arhiva UAR, înfățișând concludent cariera de arhitect şi restaurator a Ioanei Grigorescu, dar mai ales valoarea de excepţie a realizărilor sale, inclusiv a celor artistice.
Prin cariera sa, Ioana Grigorescu şi-a înscris numele cu majuscule în galeria arhitecţilor de prestigiu din perioada postbelică, care, mai ales prin realizările lor din anii 1950-1970, au contribuit hotărâtor la afirmarea unui vârf, greu de egalat, al protejării, conservării şi restaurării monumentelor istorice din România. În acest sens, trebuie subliniat că, prin valoarea lor, operele Ioanei Grigorescu de restaurare a monumentelor istorice se înscriu fără rezerve în patrimoniul internaţional, fapt confirmat în anul 1993 şi de includerea pe lista UNESCO a unora dintre monumentele la a căror restaurare arhitecta a avut contribuţii importante (mănăstirile Humor, Voroneţ, Suceviţa).
Ioana Grigorescu (4 martie 1915-13 noiembrie 2006), a absolvit în 1941 Facultatea de Arhitectură, iar în 1947 şi-a obţinut diploma de arhitect cu calificativul „magna cum laudae” acordat pentru un proiect având ca temă o şcoală de arhitectură şi urbanism, rezolvată într-un registru modern, de avangardă la vremea respectivă. Din 1955 se dedică activităţii de conservare şi restaurare a monumentelor istorice, afirmându-se în scurtă vreme ca una dintre personalităţile cele mai prestigioase din domeniu, reuşind cu deosebit rafinament artistic şi abilitate profesională să îmbine tradiţia cu modernitatea.
Prin proiectele de restaurare pe care le-a elaborat şi a căror execuţie a urmărit-o consecvent în deceniul 1960-1970, arh. Ioana Grigorescu a reuşit să redea strălucirea iniţială mai multor monumente istorice de prim rang, cu precădere din Bucovina. În acest sens trebuie menţionate ansamblurilor mănăstireşti de la Dragomirna şi Suceviţa, ale căror soluţii de restaurare aplicate de Ioana Grigorescu sunt apreciate ca fiind capodopere ale carierei sale, dar şi ale arhitecturii româneşti din ultima jumătate a secolului al XX-lea. Alături de acestea se înscriu şi lucrările de restaurare concepute la mănăstirile Humor (biserica şi Turnul Vasile Lupu), Putna (biserica, Turnul Tezaur), Voroneţ (biserica şi casa custodelui), trei turnuri la Mănăstirea Slatina, turnurile clopotniţă şi Turnul Mitrofanei, precum și chiliile la Mănăstirea Secu, Casa Dosoftei din Iaşi ş.a. O lucrare tot de referinţă, dar mai puţin cunoscută, este incinta de chilii de la Mănăstirea Dealu de lângă Târgovişte.
Arhitectă de formaţie profund modernă, manifestată consecvent indiferent de programul abordat, Ioana Grigorescu a reuşit în restaurarea monumentelor istorice să îmbine cu talent, dar şi mult curaj, elementele constructive originare cu completări sau/şi adaosuri tratate într-un registru modern susţinut consecvent.
În totală opoziţie cu restaurările şi reconstruirile „în stil” ale monumentelor sau ale unor părţi ale acestora, ea a fost adepta consecventă a diferenţierii clare a etapelor de construcţie şi intervenţie, evidenţiind fără dubii, dar în deplină armonie, părţile vechi de cele noi, reconstruite sau adăugate. În acest sens ea a încercat să evite, acolo unde nu existau date sigure, reconstrucţia bazată numai pe elemente analoage.
În linii mari, concepţia de restaurare susţinută de Ioana Grigorescu stă sub semnul sincerităţii şi autenticităţii, fiind definită de ea ca „... asemănătoare reîntregirii unui vas de lut cu un alt material contrastant [şi pe care] privindu-l, eşti mulţumit să ştii care anume porţiune este cu adevărat originală şi care a fost completată. Astfel, cercetătorul viitor sau vizitatorul devine implicit un spectator activ, un critic al restaurării, îşi dă seama atât de starea monumentului la începutul lucrării, cât şi de justeţea sau eventualele greşeli ale reconstruirii...”.
Citește pe Antena3.ro
Remarcabilele calităţi de arhitect şi restaurator ale arh. Ioana Grigorescu au fost completate fericit cu cele de artist plastic, de la cea de grafician și ilustrator de carte până la cea de scenograf sau creator de costume teatrale.
Expoziția de la Cracovia a fost pregătită de o echipă a Uniunii Arhitecţilor din România-UAR, formată din: curator – președinte arh. Ileana Tureanu, coordonator/ autor texte – arh. Alexandru Panaitescu, cercetator arhivă – arh. Rodica Panaitescu, concept grafic – arh. Ioana Alexe, suport tehnic, documentare fotografică – Răzvan Hatea.
La vernisajul din data de 8 august, de la Centrul Internațional pentru Cultură de la Cracovia, despre opera Ioanei Grigorescu vor vorbi arh. Ileana Tureanu, președintele Uniunii Arhitecţilor din România, și prof. univ. dr. arh. Dragoș Ciolacu.
