Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Însă două studii recente vin cu concluzii surprinzătoare: vizitele regulate la muzee, concerte sau alte activități culturale și schimbările alimentare făcute chiar și la vârste înaintate pot încetini procesul de îmbătrânire biologică. Practic, felul în care trăim, ce mâncăm și cât de conectați rămânem la cultură și activități sociale pot influența vârsta „reală” a organismului, dincolo de anii din buletin.
Spre deosebire de vârsta din buletin, cercetătorii fac o diferență clară între vârsta cronologică – numărul de ani împliniți – și vârsta biologică, adică starea efectivă a organismului. Două persoane de 70 de ani pot avea organisme care funcționează complet diferit. Una poate avea indicatori specifici unei persoane de 60 de ani, iar alta poate prezenta semne de degradare accelerate.
Pentru a măsura această diferență, oamenii de știință folosesc așa-numitele „ceasuri epigenetice”, instrumente care analizează modificările produse la nivel celular și genetic de factori precum stresul, alimentația, activitatea fizică sau inflamația din organism. Aceste teste încearcă să estimeze cât de repede îmbătrânește corpul și cât de afectate sunt sistemele biologice esențiale.
Arta ca „medicament”
Primul studiu, realizat pe baza datelor provenite din UK Household Longitudinal Study, una dintre cele mai mari cercetări sociale și medicale, a analizat datele a peste 3.500 de adulți din Marea Britanie.
Specialiștii au vrut să afle dacă există o legătură între activitățile culturale și ritmul îmbătrânirii biologice, iar participanții au fost întrebați, printre altele, și cât de des merg la muzeu, la expoziții, biblioteci, spectacole, dacă pictează, cântă, dansează sau practică alte activități artistice. Rezultatele publicate în revista „Innovation in Aging”, au atras imediat atenția comunității științifice.
Persoanele care participau la activități culturale cel puțin o dată pe săptămână prezentau semne semnificativ mai reduse de îmbătrânire biologică față de cei care aproape că nu aveau contact cu arta.
Potrivit unuia dintre „ceasurile epigenetice” folosite în cercetare, ritmul îmbătrânirii era cu aproximativ 4% mai lent în cazul celor activi cultural.
Un alt indicator („PhenoAge”) a arătat că persoanele implicate constant în activități artistice aveau, în medie, o vârstă biologică mai mică cu circa un an.
Diferența este remarcabilă, spun autorii, deoarece efectul observat a fost chiar mai mare decât cel asociat exercițiilor fizice făcute o dată pe săptămână.
„Studiul nostru oferă primele dovezi că implicarea în activități artistice și culturale este asociată cu o încetinire a ritmului îmbătrânirii biologice”, a declarat epidemiologul Feifei Bu, unul dintre autorii principali.
De ce poate influența sănătatea
Explicațiile nu țin doar de relaxare sau divertisment. Activitățile culturale activează simultan mai multe zone importante pentru sănătate: componenta cognitivă, emoțională, socială și chiar fizică.
O vizită la muzeu presupune deplasare, atenție, interacțiune socială și stimulare intelectuală. Dansul sau cântatul implică mișcare, coordonare și eliberare emoțională. Toate acestea contribuie la reducerea stresului cronic, considerat unul dintre factorii majori care accelerează degradarea organismului.
„Rezultatele demonstrează impactul artei asupra sănătății la nivel biologic”, a explicat Daisy Fancourt, autoarea principală a studiului. „Ele oferă argumente pentru ca activitățile artistice și culturale să fie recunoscute ca un comportament benefic pentru sănătate, într-un mod similar exercițiilor fizice”, a adăugat cercetătoarea.
Ideea nu este complet nouă. În urmă cu câțiva ani, mai mulți medici din Canada au început să ofere pacienților acces gratuit la muzee, ca parte a unor programe alternative de îmbunătățire a sănătății mintale și fizice. Noul studiu britanic pare să ofere, pentru prima dată, și o explicație biologică măsurabilă pentru aceste beneficii.
Mesajul nu trebuie interpretat simplist, ca o „pastilă miraculoasă” împotriva îmbătrânirii, spun cercetătorii, însă rezultatele sugerează că sănătatea organismului depinde de un ansamblu complex de factori, iar creierul, emoțiile și interacțiunile sociale joacă un rol mult mai important decât se credea până acum.
Dieta care te poate „întineri” în 4 săptămâni
Un alt studiu, realizat de cercetători de la Universitatea din Sydney și publicat în revista „Aging Cell”, arată că schimbările alimentare, făcute chiar și la vârste înaintate, pot influența rapid markerii biologici ai îmbătrânirii.
Cercetarea a urmărit persoane cu vârste între 65 și 75 de ani, care au fost împărțite în patru tipuri diferite de diete timp de patru săptămâni. Unele regimuri erau omnivore, altele semivegetariene. Unele puneau accent pe grăsimi și puțini carbohidrați, iar altele pe mai puține grăsimi și mai mulți carbohidrați. Cercetătorii au analizat 20 de biomarkeri asociați îmbătrânirii, printre care: tensiunea arterială, colesterolul, nivelul insulinei și markerii inflamației.
Concluzia a fost clară: trei dintre cele patru diete au redus vârsta biologică a participanților. Cel mai puternic efect a fost observat în cazul dietei omnivore cu puține grăsimi și mai mulți carbohidrați complecși (cereale integrale, leguminoase).
În schimb, dieta omnivoră și bogată în grăsimi - care a fost cea mai apropiată de alimentația obișnuită a participanților - a avut efecte minime.
„Este prea devreme să spunem cu certitudine că anumite schimbări alimentare vor prelungi viața”, avertizează cercetătoarea Caitlin Andrews, autoarea principală a studiului. „Dar cercetarea oferă indicii timpurii despre potențialele beneficii ale schimbărilor alimentare făcute mai târziu în viață”, explică aceasta.
Una dintre concluziile importante ale studiului australian este că organismul pare să răspundă relativ rapid la modificările alimentare. Practic, chiar și după 65 de ani, schimbările în dietă pot produce efecte detectabile asupra sănătății celulare, în numai câteva săptămâni.
Specialiștii avertizează însă că nu există încă dovezi suficiente că aceste efecte se traduc automat într-o viață mai lungă. „Sunt necesare schimbări alimentare pe termen lung pentru a vedea dacă dieta reduce riscul bolilor asociate vârstei”, a declarat Alistair Senior, unul dintre autori, citat de Science Alert. Cu toate acestea, studiul susține ideea că îmbătrânirea biologică nu este un proces complet rigid și ireversibil.
Cercetările despre longevitate și îmbătrânire sunt într-o expansiune accelerată. În ultimii ani, s-a descoperit că inflamația cronică, izolarea socială, stresul permanent și alimentația dezechilibrată pot accelera deteriorarea organismului. De cealaltă parte, activitatea fizică, somnul de calitate, relațiile sociale și alimentația echilibrată par să încetinească acest proces.
Îmbătrânirea nu ține doar de genetică sau de trecerea anilor. Modul în care trăim zi de zi poate influența ritmul în care corpul se degradează, iar, uneori, o masă mai sănătoasă sau una-două ore petrecute printre tablouri și muzică ar putea conta mai mult decât pare.
Citește pe Antena3.ro
