Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Participarea României, în premieră, la Bienala meseriilor artistice și industriilor creative „Révélations”, care se desfășoară la Grand Palais, Paris, în perioada 23-26 mai 2019, este sprijinită de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu The Institute.
Meseriile artistice, prin cultura lor ancestrală, depășesc granițele unui domeniu rigid. Artiștii tradiției, peste tot în lume, continuă să inoveze, să transforme. Acest mesaj încearcă să transmită lumii artistice și Bienala Révélations 2019, printr-un program bogat și diversificat. În cadrul manifestărilor din capitala Franței, zeci de creatori aduc la lumină, prin cunoașterea profunzimilor acestei arte ancestrale, obiecte familiare care devin, ca prin miracol, opere de artă.
Anul acesta, este pentru prima dată când România este invitată în cadrul expoziției „Banquet", coloana vertebrală a Bienalei, cu expozițiile a cinci creatori români, alături de artiști din alte zece țări. Radu Abraham, Adina Marin, Ruxandra Sacaliș, Veronica Olariu și Olah Gyarfas sunt reprezentativi pentru noua generație de designeri și creatori români. Ei expun opere variate, care sunt în același timp moderne, dar și profund inspirate de artizanatul tradițional românesc și demonstrează, prin talentul lor, modernitatea meseriilor artistice cu o expansiune imaginativă.
„Meseriile artizanale nu sunt o lume înghețată, unde inovația ar fi interzisă. Dimpotrivă, când ne uităm la rolul industriilor creative, sărbătorim în mod inevitabil creativitatea umană, care se găsește la baza economiei creative - o economie importantă în România, unde know-how-ul și dezvoltarea sunt strâns legate. Cred că trebuie să continuăm să producem obiecte noi, servicii și soluții, trebuie să ne dezvoltăm imaginația, să ne exersăm gândirea iconoclastă și să avem curajul de a explora zone necunoscute. Acestea sunt ideile pe care doresc să le împărtășească publicului francez și internațional cei cinci artiști și creatori invitați de Institutul Cultural Român”, a declarat Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român.
În accepțiunea celor doi curatori ai expoziției, Ami Barak și Andrei Borțun, dar și pentru arhitectul standului României, Attila Kim, obiectele expuse de cei cinci artiști români sunt opere de artă care depășesc limitele artizanatului, care dovedesc că și designul este o artă, mergând până la ștergerea limitelor dintre conceptual și funcțional și chiar până la a reconfigura relația dintre formă și funcție. Proiectele prezentate la Paris, în cadrul excepțional al Grand Palais, utilizează artizanatul și simbolurile tradiționale într-un stil conceptual și contemporan.
„Contemporanul, în adecvarea sa la prezent, nu mai este considerat ca o imixtiune în lumea meseriilor artistice. El a ocupat un loc special și s-a dovedit a fi un atu important în conștiința țelurilor acestora, de mai mulți ani încoace, undeva la intersecția artizanatului și a creației artistice. Materiile au rămas la fel de diverse, competențele multiple și singulare țin la fel de domeniul experienței ca de cel al creației personale. Toate meseriile artistice perpetuează tradiții, totuși meseria artistică evoluează și se dirijează mai degrabă spre arta contemporană. România, țară onorată de Bienala Révélations 2019, se mândrește cu vitalitatea diversității dar și cu distincția artiștilor care crează în domenii variate, cum ar fi lemnul, ceramica, sticla, materialele textile, bijuteriile", a declarat Ami Barak, comisarul expoziției.
Obiectele prezente la această întâlnire excepțională sunt lămpi, bijuterii, vaze, etajere, ceramică, candele și multe altele.
Citește pe Antena3.ro
Radu Abraham, născut în 1989, este un tânăr designer care caută în mod constant noi perspective prin explorare și inovare. Între artă și design, el experimentează în prezent o gamă largă de materiale și tehnici pentru a-și dezvolta în continuare creativitatea. Inspirat de forme și geometrie, cu linii simple și o compoziție minimalistă, Radu caută întotdeauna modalități de a experimenta cu obiectele pe care le creează, prin diferite contraste, prin culoare sau prin combinarea materialelor cu caracteristici diferite. Toate desenele au fost făcute de el, într-un mic atelier echipat cu mașini de prelucrare a lemnului și a metalelor.
Adina Marin s-a născut în 1987 la București. A absolvit Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu" din Bucuresti si Universitatea de Arhitectură din Toulouse, Franţa.
Ideile sale provin din toate domeniile în care lucrează amestecându-le, schimbându-le și reajustându-le în funcție de cum are nevoie. Astfel, ea experimentează diferite modalități de exprimare care variază de la arhitectură la bijuterie. Își împarte timpul între proiectarea bijuteriilor de argint și aur, crearea de mobilier și decorarea spațiilor și programe experimentale pentru copii. Este foarte atașată de amestecul de materiale, de exemplu colecția de bijuterii cu lână. De asemenea, ea folosește metode tradiționale și artizanale pentru a lucra cu metal. „Bijuteriile contemporane sunt artă pe care o poți purta", a spus ea despre prima sa colectie de bijuterii realizată în colaborare cu un meșter rom.
Ruxandra Sacaliș s-a născut în 1984 la București, unde locuiește si lucrează acum. Ea a absolvit Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" București și un master în Conservarea Patrimoniului la Universitatea Oxford Brookes (Marea Britanie). După studierea arhitecturii tradiționale și a istoriei materialelor, ea a devenit pasionată de design. În munca ei, încearcă să exploreze relația dintre identitatea locală și designul contemporan și creează obiecte simple care ne servesc în viața de zi cu zi. Originalitatea sa vine din dorința de a experimenta și de a înțelege calitatea intrinsecă a materialelor pe care le folosește. Concentrându-se pe utilizarea practică a ceea ce face, Ruxandra Sacaliș încearcă să creeze obiecte de design care să răspundă nevoilor din viața de zi cu zi și în același timp să exprime personalitatea proprietarului lor.
Veronica Olariu este co-fondatorul studioului de design Kaptura de Aer, al cărui scop este de a da o formă la ceea ce nu e, o ambiție ironică și metaforică. Artista se concentrează asupra aspectelor non-materiale ale culturii și le combină cu interesul său pentru culturile locale, materiale și artizanat. Alegând o abordare informală a arhitecturii și a designului, ea caută să capteze diverse emoții, sensuri, tradiții, standarde și principii pentru a le "traduce" și a le da o formă prin muncă si creație.
Olah Gyarfas s-a născut în 1975 la Tușnad, România. Designerul româno-maghiar se poate lăuda deja cu o carieră prolifică. Este absolvent al Universității din Timișoara de Vest, artă textilă și design de modă și apoi la Universitatea de Arte Aplicate din Budapesta. Creația lui este marcată de experimentarea nonșalantă între diferite materiale și texturi, dar și de importante detalii imperceptibile de proiectare.
În 2006, a inițiat marca de modă „Rozalb de Mura”, descrisă drept „una dintre cele mai promițătoare branduri din Europa de Est" de revista Dazed Fashion Magazine. Recent, „Rozalb de Mura” s-a transformat într-un colectiv de artă și modă numit Aparatul 22 (2010). Optând pentru o altă perspectivă, colectivul dorește să abordeze lumea modei dintr-o perspectivă mai critică decât de obicei. Proiectele combină ficțiunea și realitatea, narațiunea și abordarea critică. În 2011, Olah și-a lansat propriul brand, PATZAIKIN, inspirat de tradițiile pescarilor din Delta Dunării.
Révélations – pentru o politică europeană pentru meseriile creative
Bienala Révélations 2019, întâlnirea internațională a meseriilor creative, s-a deschis pentru profesionişti şi presă miercuri seară, 22 mai, la Paris. O deschidere grandioasă la Grand Palais, în prezenţa ASR Marele Duce şi Marea Ducesă a Luxemburgului şi a cuplului moștenitor al Luxemburgului, ES Luca Niculescu, ambasadorul României în Franța, miniștri, ambasadori, dar mai ales designeri, galeriști, comisari, presă.
Prima zi a Bienalei Révélations a găzduit simpozionul Crafting Europe: pentru o strategie europeană a Meseriilor artistice – eveniment major pentru sector, reunind diverşi reprezentanţi internaţionali care au vorbit despre viziunea lor europeană asupra meseriilor creative, văzute ca un pariu pentru viitorul economiei unei ţări, perimetrul şi valorile societale ale meseriilor creative și despre un proiect european de dezvoltare a meseriilor creative.
Un schimb de păreri inedit între decidenţi politici, profesionişti ai meseriilor creative şi instituţii internaţionale, la care Institutul Cultural Român a fost reprezentat prin intervenţia Anamariei Stănescu.
Simpozionul s-a încheiat cu lansarea Manifestului Crafting Europe: pentru o strategie Europeană a Meseriilor Artistice, propus de Ateliers d’Art de France, organizatorul Révélations şi World Craft Council Europe. Cu viziunea că meseriile artistice sunt meserii de viitor, din Portugalia până în Ucraina şi din Islanda în România, Ateliers d’Art de France şi World Craft Council Europe au făcut apel către toate instituţiile europene şi decidenţii naţionali ca aceştia să susţină acest sector printr-o politică publică europeană, puternică şi angajată.
Manifestul cuprinde şase măsuri concepute ca un plan de intervenţie :
1. Garantarea reprezentării sectorului meseriilor creative sub toate aspectele, prin intermediul programelor europene.
Următoarea programare europeană 2021-2027 să garanteze integrarea termenilor «artizan », « artizanat de artă », « meşteşugar » şi « manufactură », cu acelaşi statut ca oricare alt termen care ţine de industriile creative.
Garantarea accesului echitabil la fondurile publice europene profesioniştilor din domeniul meseriilor creative.
2. Susţinerea măsurilor de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor care ţin de meseriile creative şi asigurarea accesului lor la piaţa industriilor creative.
Garantarea adaptării legislaţiei la realitatea întreprinderilor care ţin de meseriile creative şi creşterea accesului acestora la programele de dezvoltare profesională.
3. Măsuri pentru oprirea declinului în domeniul formării profesionale şi transmiterii competenţelor.
Colaborarea cu instituţiile europene de promovare a meseriilor creative cu scopul dezvoltării a noi modele de transmitere şi schimb între profesioniştii meseriilor creative şi studenţi.
4. Derularea de studii pentru a identifica şi cuantifica valoarea economică, educativă, culturală şi socială a meseriilor creative în Europa.
Cooperarea cu parteneri europeni pentru dezvoltarea unui cadru care să identifice valoarea economică, educativă, culturală şi socială a meseriilor creative. Dezvoltarea desemnării locurilor purtând însemnul de « indicator geografic protejat » şi a măsurilor de protejare a meseriilor artizanale şi meşteşugurilor care se află în pericol.
5. Promovarea recunoaşterii şi protejării sectorului meseriilor creative prin legislaţie corespunzătoare.
Un demers la nivel European şi national pentru dezvoltarea unei legislaţii care recunoaşte, protejează şi anticipează viitorul sectorului meseriilor creative.
6. Punerea în practică a unui An European al Meseriilor Creative.
Definirea “Anului European al Meseriilor Creative” în timpul programării europene 2021-2027, pentru creşterea cunoaşterii şi vizibilităţii sectorului în faţa decidenţilor europeni, a instituţiilor şi a marelui public.
În spiritul lansării acestui manifest, ne bucurăm că expoziţia românească de la Révélations şi creaţiile celor cinci artişti expozanţi sunt intrinsec legate de colaborarea lor cu fundaţii şi asociaţii care au ca scop salvarea şi promovarea tradiţiilor creative româneşti. Acestea sunt :
Mesteshukar ButiQ (MBQ), o rețea constituită din întreprinderi de economie socială și solidară, dar și din mici ateliere. Producătorii designeri care fac parte din rețea dezvoltă produse noi, regrupate ulterior în colecții de modă și de design, având la bază tehnicile tradiționale de producție și influențele artistice ale culturii rome și românești. Produsele sunt toate comercializate în buticul cu același nume din București.
Fundația Pro Patrimonio, cu care ICR Paris a mai colaborat, este o organizație neguvernamentală creată în anul 2000, cu o activitate care se dezvoltă puternic mai ales în România, Franța, Marea Britanie și Statele Uuite ale Americii. Fundația are ca obiectiv salvarea, păstrarea și perpetuarea patrimoniului arhitectural și cultural român.
PATZAIKIN este o casă de design vestimentar şi lifestyle, creată în 2011 de arhitectul Teodor Frolu și de fostul campioni olimpic la caiac-canoe Ivan Patzaichin. Imaginată asemeni unui ecosistem colaborativ între artiști, meșteșugari, arhitecți, designeri, PATZAIKIN încurajează transferul valorilor materiale și imateriale ale patrimoniului rural spre centrul de interes cultural al marelui public. Produsele artizanale create de designerii acestei case de modă pun în valoare legăturile ancestrale dintre urban și rural, fiind fabricate din materiale tradiționale utilizate dintotdeauna de poporul român.
Nu în ultimul rând, proiectul DELTACRAFT, al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, încearcă să revitalizeze meseriile artistice tradiționale din Delta Dunării, prin colaborarea dintre meșteșugarii locali și designerii contemporani. Colecția de obiecte specifice DELTACRAFT este inspirată de cultura, istoria, resursele și tehnicile tipice acestei zone. Obiectivul principal este evidențierea faptului că se poate vorbi despre o abordare durabilă a producerii obiectelor, o abordare cu rădăcini în cultura și locurile de origine, permițând astfel supraviețuirea meseriilor artistice și de artizanat tradiționale.
Révélations, ca şi succesul prezenţei româneşti la această importantă bienală, continuă!
