"Nu ne putem mişca fără relaţiile cu România"

Boris Focşa este ministrul Culturii în Guvernul Filat de la Chişinău. A aflat că va ocupa această funcţie cu doar câteva zile înainte de a se instala în fotoliul ministerial. A fost directorul Teatrului "Luceafărul" din Chişinău. Mulţi oameni de cultură au protestat împotriva desemnării lui în noua funcţie. A avut evident şi susţinători. El afirmă că cei care au fost împotriva sa l-au "mobilizat" şi le mulţumeşte. Fiind responsabil acum de un domeniu vitregit ani la rând, Focşa intenţionează să ceară sprijin din partea României, pentru a rezolva măcar o parte din multele probleme care există.

Jurnalul Naţional: Aţi ocupat fotoliul de ministru al Culturii de curând. Timp de opt ani au guvernat comuniştii. Ce ne puteţi spune despre politicile culturale pe care vi le asumaţi la început de mandat?

Boris Focşa: Cunosc toate subtilităţile din Cultură, pentru că sunt un om din acest domeniu. Desigur că politicile culturale vor reieşi din programul de guvernare, care prevede integrarea europeană, prevede un şir de măsuri de urgenţă ce trebuie întreprinse din punct de vedere al legislaţiei în domeniu. Sunt foarte multe probleme. În primul rând este nevoie de depolitizarea domeniului, de armonizarea cadrului legislativ, pentru că avem legi care nu mai corespund zilei de astăzi şi trebuie revizuite sau lipsesc legile în anumite zone ale Culturii.

Ati pronunţat cuvântul "depolitizare". Sunteţi membru al vreunui partid?

Fac parte din Partidul Democrat.

În cei opt ani de guvernare comunistă, priorităţile au fost altele. Din titulatură aţi eliminat cuvântul "turism", ceea ce înseamnă că veţi administra doar Cultura. Spuneaţi de curând că starea culturii este deplorabilă. Ce aţi moştenit? Ce veţi păstra? Ce urmează să schimbaţi?

Nu prea înţeleg structura ministerului la ora actuală. S-a numit Ministerul Culturii şi Turismului, şi în perioada în care a purtat acest nume nu s-au făcut nici cultură şi nici turism. Văd reorganizarea de urgenţă a acestui minister. Fără îndoială, specialiştii buni în domeniu trebuie să rămână, dar îmi dau seama că sunt aici în minister mulţi oameni întâmplători. Or, fără o echipă bună, nu vom realiza nimic, oricât de multe lucruri bune ne-am propune. După crearea echipei, vom vedea celelalte instituţii subordonate ministerului, căci e vorba şi despre un management adecvat. Trebuie să ţinem cont de un lucru important, pe care să îl învăţăm şi de la România, şi de la Uniunea Europeană: arta trebuie să fie vândută. Într-adevăr, cultura este într-o stare deplorabilă. Asta am moştenit. Avem mari probleme legate de patrimoniul istoric. Avem goluri privind dezvoltarea şi ocrotirea patrimoniului arheologic şi în acest sens nu avem o lege, ceea ce e grav. Există şi două muzee importante rămase descoperite în pragul iernii. După ce s-au început lucrările de consolidare şi renovare, finanţarea a fost stopată. Şi în domeniul cinematografiei avem mari probleme. Studioul Moldova Film s-a ocupat până acum de comenzile de stat. E nevoie de filme.

Vă refereaţi la patrimoniu. Ce carenţe există?

Tot ce s-a făcut până acum trebuie revizuit. Nu s-a ţinut cont de nici o lege şi ne-am trezit cu patrimoniul privatizat. Există, de fapt, o lege, din 1993, dar nu şi un registru al monumentelor. Acesta nu s-a publicat niciodată. Astfel au fost privatizate clădiri cu statut de monument istoric din domeniul public, chiar dacă legislaţia interzice aşa ceva.

Transparenţă

La nivel guvernamental, relaţiile culturale dintre Republica Moldova şi România au îngheţat în ultimii opt ani. Aveţi nevoie de sprijin. Ce intenţionaţi să faceţi?

Ultimul protocol de colaborare între cele două ministere a fost semnat în 2000, pe un an, de miniştrii de atunci Ion Caramitru şi Ghenadie Ciobanu. Acea perioadă a fost fructuoasă. După aceea, relaţiile culturale erau doar la nivel de localităţi, la nivel de instituţii şi persoane. Am cele mai sincere intenţii de colaborare. Cred că şi ministrul Culturii şi Cultelor din România va dori acelaşi lucru, ca să avem o colaborare care să dea rezultate bune. Va trebui revăzut Acordul din 2000, pentru că nu putem rămâne la nivelul acelui an. Pe lângă multe lucruri din acel acord, vor fi incluse alte puncte, pentru că avem nevoie de ajutor logistic din partea României, ca integrarea noastră în Europa să aibă loc cât mai repede. Vom solicita un asemenea ajutor.

Veniţi dinspre teatru. La bază sunteţi regizor. Veţi acorda acestui domeniu o atenţie mai mare, în defavoarea altor zone culturale? Cum va fi promovată cultura?

Iubesc teatrul, dar asta nu înseamnă că voi susţine doar teatrul. Referitor la teatru, cred că în relaţiile care au existat s-au făcut lucruri bune. A fost un schimb de regizori. Până acum s-au acordat burse de studii. Cred că în învăţământul de artă ar putea fi făcute mult mai multe lucruri. Mai cred că cei care conduc instituţiile de învăţământ în domeniul artei să fie mai activi. Eu înţeleg că la nivel de guvern-guvern a fost o răceală, dar la nivel de instituţie-instituţie, relaţiile ar fi trebuit să se menţină. Dacă s-au răcit şi aceste relaţii, fără de care noi nu ne putem mişca, este nevoie urgent să le formăm.

Înainte de a ocupa fotoliul de ministru aţi condus un teatru. Va fi privilegiată instituţia al cărei director aţi fost?

Va exista transparenţă la minister. Vom căuta criteriile în baza cărora vom acorda finanţare teatrelor. Vom avea nevoie evident de ajutor, în special pentru Teatrul din Cahul. În acest oraş, clădirea teatrului e devastată, între timp trupa s-a risipit. Este vorba cred de unicul centru cultural profesionist din sudul Republicii Moldova şi ar fi grav dacă pierdem acest spaţiu.