x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O carte la care revii periodic...

0
Autor: Claudia Daboveanu 21 Oct 2009 - 00:00
O carte la care revii periodic... Ionel Cucu/

Literatura nu-i subiect, nici politologie, nici document sociologic. Ea fundamentează dimensiuni umane în care ne regăsim într-o altă realitate, care are doar aparenţele realităţii. Iată ce crede prozatorul Constantin Stan despre romanul "Moromeţii".



Jurnalul Naţional: Când aţi făcut cunoştinţă cu lumea Moromeţilor şi ce aţi descoperit nou cu fiecare nivel al lecturii, prin timp?

Constantin Stan: Sunt întâmplări probabil înscrise în destin, pentru că altfel nu le găseşti o explicaţie raţională. Eram în clasa a IV-a când am întins mâna, în biblioteca şcolii, după o carte cam groasă şi cam urâţică, în culorile ei galben cu negru, pe care am văzut că scria "Moromeţii". Am citit-o în două nopţi, cu lanterna, sub plapumă, neurmărind cuvinte: cele citite le vedeam, glasurile le auzeam distinct. Mai târziu, doar pe Dostoievski l-am mai citit în acelaşi fel, scufundat în lumea lui, dincolo de cuvinte. La vârsta aceea nu îmi trecea prin cap că voi urma filologia, nu visam să ajung scriitor şi nici măcar nu îmi imaginam că aveam să-l cunosc vreodată pe Marin Preda. Cred că nici nu credeam că există scriitori vii, adică oameni în carne şi oase, cu care să te poţi întâlni pe stradă, să-i vezi şi să-i auzi şi să încerci să ghiceşti pe feţele lor semne scriitoriceşti. Apoi, o bună parte din drumul meu spre şi în literatură a fost marcat de întâlniri cu Marin Preda: mi-am dat licenţa de absolvire a Filologiei cu o lucrare intitulată "Nivele de lectură în opera lui Marin Preda", am fost şi sunt prieten cu nepoţii lui - Sorin şi Marin -, dar şi cu fratele său Saie, l-am cunoscut şi am făcut un revelion la Mogoşoaia cu Marin Preda, am debutat cu romanul "Carapacea" la Cartea Românească, la care era director Marin Preda. La 16 mai 1980, fiul meu împlinea un an şi, înainte de a-i spune lui "la mulţi ani", a sunat telefonul care m-a anunţat că Marin Preda s-a sfârşit în condiţiile ştiute la Mogoşoaia.
"Moromeţii" este cartea la care am revenit periodic, în diverse etape de formare, semn că am simţit nevoia de a mă întoarce la ea spre a regăsi acea plăcere a primei lecturi (şi am găsit-o, şi o găsesc şi-acum), dar şi pentru că ştiam că voi afla şi alte înţelesuri cu fiecare nouă lectură.

Ce motivaţie ar avea un tânăr născut după 1990 să citească "Moromeţii"?


Teoria mai nouă a "databilităţii literaturii" - şi în general a operelor culturale - reprezintă, în opinia mea, o scuză a lipsei lecturii. Cititul nu-i obligatoriu, iar motivaţia lecturii nu poate fi una legată de subiect, pentru că, în sine, literatura nu-i subiect. Cu subiecte dintre cele mai banale, cum ar fi "ea îl iubeşte pe el, el o iubeşte pe ea, dar se opun părinţii", s-au creat opere rezistente în timp. Marile opere au dimensiuni umane perene, în care se regăsesc lectorii oricăror vremuri sau spaţii. În cazul "Moromeţilor", ca de altfel şi în cazul multor altor opere ale literaturii române, se produce reacţia adversă faţă de tot ceea ce este obligativitate. Manualele noastre de literatură, orele de literatură ar trebui să dezvolte gustul pentru lectură. Dacă Rebreanu va tot fi prezentat ca mare romancier pentru că a scris despre răscoala de la 1907 şi despre drama ţăranului din Ardeal fără pământ, apoi sigur că nu-l va mai citi nimeni. Marin Preda zicea mereu: "Dacă vrei să omori un scriitor, bagă-l în manuale".

În ce constă forţa narativă a lui Marin Preda? Multe dintre romanele sale - inclusiv "Moromeţii" - au avut parte de ecranizări reuşite şi datorită impactului vizual şi descriptiv al scriiturii sale.

Filmele făcute după Marin Preda nu sunt filme de acţiune, ci de atmosferă. Forţa narativă a lui Preda este în fapt excepţionala putere de evocare. "Moromeţii" este o evocare. Începe cu o marcă a subiectivităţii - imperfectul este timpul rememorării, al evocării (spune Tudor Vianu în "Arta prozatorilor români") - şi cu o inducere a unui narator: "Timpul părea că are nesfârşită răbdare cu oamenii". Nu e vorba despre timp în sine, ci despre durată, durata fiind încărcătura subiectivă a timpului. Din acest punct de vedere, "Moromeţii" se apropie de un alt mare prozator român, Ion Creangă. Imperfecţiunile de construcţie romaneşti - găsite de unii critici - pleacă de la premisa greşită a unui roman tradiţional. Prima parte a "Moromeţilor"" se petrece între sâmbătă după-amiază şi duminică spre noapte, iar scenele au nu numai autonomie epică, dar ele pot fi şi uşor interşanjabile fără ca asta să dăuneze întregului. Preda rezolvă problema credibilităţii înlănţuirii episoadelor prin alegerea unei duminici speciale: duminica Rusaliilor. Satul, pe de o parte, îşi duce viaţa lui obişnuită de duminică, iar pe de altă parte, întâmpină Căluşul, se pregăteşte de seceriş, are loc serbarea şcolară. Aici, timpul pare că are nesfârşită răbdare, se dilată. Pentru ca în a doua parte să se precipite, nemaiavând decât un singur moment al unei frumuseţi fără timp: plecarea căruţelor satului către câmp, la seceriş.

O lume puternic conturată


Care sunt personajele cel mai bine conturate din roman?


Marin Preda are o excepţională putere de a crea din orice personaj unul memorabil: nedumerirea tâmpă a lui Nilă la exerciţiile de la premilitară, familia Pisică şi înşiratul tutunului, cotorul de măr viermănos cu care Guica momeşte copiii şi-i trage de limbă, Ion al lui Miai - protejatul umil al lui Ţugurlan sunt trasate în câteva tuşe, dar care fac personajele pregnante, imediat vizibile, ţi se impregnează pe retină, în toate simţurile. Ilie Moromete este atât de puternic, pentru că are o lume la fel de puternic conturată în jurul său.

Între "... se pare că timpul avea cu oamenii nesfârşită răbdare" şi "timpul nu mai avea răbdare" se derulează "saga" unei familii de ţărani din Câmpia Dunării. Deşi cu valoare documentară, romanul aparţine totuşi beletristicii şi abundă în simboluri...

Literatura nu are valoare de document, ci de simbol. Cine vrea să ştie despre ţăranii din Câmpia Dunării dinaintea celui de-al doilea război mondial să se adreseze documentelor, studiilor agrare, sociologice, politice, presei vremii ş.a.m.d. Zice un critic că Preda e subminat de ideologia comunistă, pentru că nu aşa vorbeau ţăranii despre Maiestatea Sa în poiana fierăriei lui Iocan! Pe mine nu mă interesează în literatură cât de corect politic este un autor, ci câtă credibilitate există în constructul realităţii sale. Ţăranii din Siliştea-Gumeşti, ţăranii lui Preda din Siliştea-Gumeşti sunt absolut credibili când vorbesc despre politică, despre Maiestatea Sa în poiana fierăriei din romanul "Moromeţii". Văd mai degrabă în viziunea distinsului critic un reflex întârziat de proletcultism în judecarea literaturii! Mă văd nevoit să repet: literatura nu-i subiect, literatura nu-i politologie, literatura nu e document sociologic. Ea fundamentează dimensiuni umane în care ne regăsim, ne regăsim într-o altă, nouă realitate, o realitate ficţională, care doar are aparenţele realităţii, care este unică, de neaflat înaintea scrierii sale şi de nerepetat!

Dacă aţi alege o singură scenă reprezentativă pentru întreg romanul, care ar fi aceea şi de ce?

Fără îndoială aş alege scena tăierii salcâmului, comparabilă cu o altă secvenţă la care ţin enorm, din Rebreanu - scena naşterii. Dar nu pentru că este axa romanului, lumea lui Moromete, ci pentru că induce o poveste de dragoste excepţională, de o discreţie pe care tot încerc să o relev. Singura fiinţă care-l înţelege pe Ilie este Catrina. Ea are dimensiunea tragică a prăbuşirii esenţei bărbatului pe care l-a iubit, pe care, poate, îl mai iubeşte. "Aşa de rău am ajuns, Ilie?!", zice Catrina atunci când casele, satul, Ilie însuşi păreau că s-au făcut mai mici. A-l înţelege profund în drama şi metafizica existenţei sale pe cel de lângă tine este singurul semn de iubire. Restul - convenţie şi convenţionalitate socială.

Uliţa Moromeţilor


Viaţa satului a fost o sursă inepuizabilă de inspiraţie pentru Nicolae Grigorescu.

În toate etapele creaţiei sale, lumea rurală a fost o muză care a făcut din el un pictor naţional, aşa cum este perceput de întreaga conştiinţă românească. Lucrarea "Uliţă de sat" (1893-1900), ulei pe lemn, 26,7 x 45 cm, oferă privitorului o perspectivă idilică asupra satului românesc. Două căsuţe de lemn într-o atmosferă senină, dominată de calm şi detaşare. Un colţ de sat unde timpul s-a oprit. Imaginea ne transpune foarte uşor pe o uliţă din Siliştea-Gumeşti, într-o după-amiază liniştită de vară. Lucrarea este expusă la Muzeul Naţional de Artă al României. (Valentina Iancu)

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 



Mai multe titluri din categorie

Giorgio Strehler, Silviu Purcărete și Josef Nadj pe scena online a Festivalului Internațional de Teatru INTERFERENȚE 2020!

Giorgio Strehler, Silviu Purcărete și Josef Nadj pe scena online a Festivalului Internațional de Teatru INTERFERENȚE 2020!
Galerie Foto Joi, 19 noiembrie 2020, începe cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru INTERFERENȚE, organizat de Teatrul Maghiar de Stat Cluj, în perioada 19-29 noiembrie. Evenimentul va debuta, la ora...

Cum să ai inspirație pentru a transforma statul acasă într-o perioadă frumoasă

Cum să ai inspirație pentru a transforma statul acasă într-o perioadă frumoasă
Galerie Foto Dacă în perioada imediat următoare vei începe să lucrezi exclusiv de acasă, iar această perspectivă îți generează câteva temeri, e momentul să le lași deoparte și să pui la cale un plan strategic. Faptul...

TNB în FNT, via online, cu creații de înalt nivel artistic

TNB în FNT, via online, cu creații de înalt nivel artistic
Galerie Foto În prima ediție a Festivalului Național de Teatru ce se va desfășura online, între 22 și 29 noiembrie, Teatrul Național din București a fost invitat să prezinte câteva spectacole dintre cele ce s-au bucurat...

Spectacolul Be Ariell F, din cadrul Festivalului Internațional de Teatru Interferențe, live, online

Spectacolul Be Ariell F, din cadrul Festivalului Internațional de Teatru Interferențe, live, online
Galerie Foto Spectacolul Be Ariell F, din cadrul Festivalului Internațional de Teatru Interferențe, programat marți, 24 noiembrie și joi, 26 noiembrie, ora 20.00, se va desfășura live, pe platforma Zoom,...

Invitație la lectură: persuasiune, memorie, armonie

Invitație la lectură: persuasiune, memorie, armonie
Galerie Foto Acestea par cele trei ingrediente ale unei vieți fericite în anul de grație 2020. Iar cărțile care le au drept teme principale vor fi cu siguranță cadouri ideale de sărbători pentru...

BIEFF.10: teme sociale arzătoare, dezbătute împreună cu invitații ediției și cu spectatorii din întreaga țară

BIEFF.10: teme sociale arzătoare, dezbătute împreună cu invitații ediției și cu spectatorii din întreaga țară
Galerie Foto Cea de-a zecea ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București BIEFF (24-29 noiembrie) își propune să creeze un spațiu de reflecție și dezbatere care să invite la imaginarea unor viziuni...

Premieră online la Teatrul German de Stat Timișoara

Premieră online la Teatrul German de Stat Timișoara
Galerie Foto Obligați de împrejurări și de deciziile luate de instituțiile abilitate, continuăm seria de premiere online la Teatrul German de Stat Timișoara cu spectacolul Après Ski, gândit și interpretat de Niko Becker, ce...

Not Natural, de Andrada Fesnic la Galeria Estopia

Not Natural, de Andrada Fesnic la Galeria Estopia
Galerie Foto Galeria Estopia București vă invită vineri, 27 noiembrie, între orele 14.00 – 20.00, la vernisajul expoziției Not Natural, de Andrada Feșnic. La aproape doi ani de la prima expoziție solo a artistei la Estopia...

Romanul recompensat cu prestigiosul The Booker Prize, în curs de traducere în colecția ANANSI. World Fiction

Romanul recompensat cu prestigiosul The Booker Prize,  în curs de traducere în colecția ANANSI. World Fiction
Cartea desemnată recent câștigătoarea mult-râvnitului The Booker Prize 2020, romanul Shuggie Bain al scriitorului scoțian Douglas Stuart, se află în curs de traducere la Editura Pandora M, în cadrul colecției...

Luna Muzicii Românești, la Casa Artelor „Dinu Lipatti”

Luna Muzicii Românești, la Casa Artelor „Dinu Lipatti”
Galerie Foto Casa Artelor „Dinu Lipatti” vă invită sâmbătă, 21 noiembrie 2020, la orele 17:00, să participați la Evenimentul Online „Luna Muzicii Românești” la Casa Artelor „Dinu Lipatti”, Partea a III-a. În...

Invitaţi dintr-o istorie recuperată la Festivalul Național de Teatru FNT 30 / FNT ALTFEL

Invitaţi dintr-o istorie recuperată la Festivalul Național de Teatru FNT 30 / FNT ALTFEL
Galerie Foto Ediţia aniversară din acest an a Festivalului Naţional de Teatru transformă constrângerile unui prezent sever în oportunitatea de întâlnire cu un trecut de care ne este dor. Datorită formatului online avem...

Spectacolul „Însemnările unui nebun”, prezentat în cadrul Festivalului Național de Teatru 2020

Spectacolul „Însemnările unui nebun”, prezentat în cadrul Festivalului Național de Teatru 2020
Galerie Foto Una dintre cele mai de succes producţii teatrale ARCUB, spectacolul-recital „Ȋnsemnările unui nebun”, în regia lui Felix Alexa, ce îi aduce pe aceeași scenă pe actorul Marius Manole și compozitorul şi...

Spectacolele Teatrului Odeon, „O noapte furtunoasă” (1998) și „Supeul” (1995), în cadrul FNT 30/FNT ALTFEL

Spectacolele Teatrului Odeon, „O noapte furtunoasă” (1998) și „Supeul” (1995), în cadrul FNT 30/FNT ALTFEL
Galerie Foto Teatrul Odeon participă cu două spectacole în cadrul ediției aniversare a Festivalului Național de Teatru, FNT 30 / FNT ALTFEL, care va avea loc online, on air și la TVR, în perioada 22 – 29...

Ne-a părăsit un om cât o poveste: Draga Olteanu Matei

Ne-a părăsit un om cât o poveste: Draga Olteanu Matei
Galerie Foto Talent remarcabil, temperament scenic viguros, personalitate distinctă a unei promoții unice, Draga Olteanu-Matei a plecat, în noaptea de 18 noiembrie, să reîntregească faimoasa distribuție a unei generații...

Cărți de pus sub brad

Cărți de pus sub brad
Galerie Foto David Starr Jordan a fost taxonomist, un om obsedat de ordonarea lumii naturale. Cu timpul, avea să-i fie recunoscut efortul de a descoperi aproape o cincime dintre peștii pe care-i știm în prezent. Dar cu cât dezv
Serviciul de email marketing furnizat de