O expoziţie dedicată feminităţii...

Deloc întâmplător aleasă ziua de 8 Martie pentru vernisajul expoziţiei „Elena Cuza, prima doamnă a României”, care a deschis seria de evenimente prin care Muzeul Naţional Cotroceni sărbătoreşte, în 2011, împlinirea a 20 de ani de existenţă în spaţiul cultural al Capitalei. De Ziua Femeii, doar o expoziţie dedicată uneia dintre cele mai fascinante figuri feminine putea cuceri publicul prezent în număr mare la vernisaj.

Au putut fi admirate obiecte personale care au aparţinut primei doamne a României, printre care bră­ţara de aur şi sigiliul cu iniţialele H.C., mantia, co­pia unei rochii purtate de doamna Elena Cuza după moar­tea domnitorului Al. I. Cuza, coroana domnească lu­crată în pietre preţioase, batiste, şaluri, casete de în­frumuseţare şi lucru de mână, trusa de scris, trusa de voiaj, un evantai din baga şi portretul doamnei Elena Cuza, pictat de Theodor Aman în 1863, pentru a fi do­nat „Azilului Elena Doamna”, portretul domnito­rului Al. I. Cuza, 1864. Expoziţia cuprinde şi servicii de masă din porţelan de Sèvres, care au aparţinut familiei Cu­za (cu monogramele A.I.C. şi H.C., stema Principatelor Unite şi deviza „Toţi în unu”), farfurii, fructiere, pahare din cristal de Baccarat, tăvi argintate cu monogramă, furculiţe, linguri, cuţite cu stema Principatelor Unite, bombonieră din cristal de Boemia cu devizele „Toţi în unu” şi „Cu puteri unite”, serviciu pentru ceai şi cafea din argint, feţe de masă, şervete şi ştergare cu monograma domnitorului şi a doamnei Elena Cuza. Opera de binefacere realizată a primei doamne care a fondat în 1862 „Azilul Elena Doamna” de la Cotroceni pentru fetele orfane este ilustrat în expoziţie prin expunerea medaliei „Azilul Elena Doamna, 1862” din bronz patinat şi aurit, medalia jubiliară „50 de ani de existenţă a Azilului Elena Doamna, md. 1912” din bronz, iconiţe brodate de elevele Azilului. Expoziţia este completată cu scrisori, fotografii, litografii, stampe, albume de fotografii precum cel dedicat de Carol Pop de Szathmary doamnei Elena Cuza.

Fire retrasă, cumpătată, timidă Elena Cuza avea nenumărate alte trăsături de caracter ce au păstrat-o în memoria românilor. De nenumărate ori, frecventa Parisul pentru a se regăsi, în urma prea deselor infidelităţi ale soţului său, venind cu noi forţe, încercând să facă orice pentru a fi alături de Cuza. Elena Cuza a avut foarte mult de suferit, dar şi-a păstrat locul lângă soţul său atât în anii domniei, cât şi în timpul exilului, purtându-i aceeaşi dragoste şi după moarte. În 1873 după decesul lui Cuza, Elena se retrage la Ruginoasa, ocupându-se de educaţia celor doi băieţi, Alexandru şi Dimitrie, o sarcină nu prea uşoară pentru ea, după care pleacă în Elveţia, la Geneva. Ultimii ani de viaţă i-a petrecut în singurătate, retrasă de lume, la Piatra Neamţ. În februarie 1909, din cauza bronşitelor repetate, Elena Cuza slăbeşte  atât de mult încât nu se mai poate ridica din pat. În ziua de 3 aprilie, Elena Cuza moare, fiind îmormântată la moşia părintească din Soleşti-Vaslui.

Pentru organizarea expoziţiei „Elena Cuza, prima doamnă a României”, Muzeul Naţional Cotroceni a colaborat cu prestigioase instituţii muzeale şi biblioteci din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul „Theodor Aman”, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Bi­blioteca Academiei Române, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” – Muzeul Unirii, Iaşi, Muzeul de Istorie Galaţi, Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra Neamţ, Muzeul Literaturii Române Iaşi, colecţia particulară a doamnei dr. Mariana Păvăloiu. Expoziţia beneficiază de un catalog şi este deschisă publicului până la 31 mai 2011, de marţi până duminică între orele 9:30-17:30. Muzeul Naţional Cotroceni are în pregătire pentru luna martie încă două expoziţii: „Theodor Aman – pictor şi gravor”, ce va fi vernisată pe 24 martie, şi „Univers cromatic – Iosif Iser”, ce va fi deschisă pe 31 martie. Expoziţiile vor marca 180 de ani, respectiv 130 de ani, de la naşterea celor doi mari clasici ai picturii româneşti.