Cel mai bun violonist din România face pereche cu cea mai bună
vioară
din România. Alexandru Tomescu şi vioara Stradivarius Elder-Voicu.
Cel mai bun violonist din România face pereche cu cea mai bună vioară
din România. Alexandru Tomescu şi vioara Stradivarius Elder-Voicu.
- Jurnalul Naţional: Ce înseamnă pentru tine să cânţi la acest instrument, vioara Stradivarius Elder-Voicu?
Alexandru Tomescu: În primul rând înseamnă o mare onoare,
fiindcă sunt cel care îi urmează maestrului Ion Voicu. Acest instrument
este recunoscut ca fiind cea mai bună vioară din România, de aceea mi
se pare firesc să îmi doresc să fiu întotdeauna cel mai bun. Vioara
aceasta, mai degrabă povestea ei, a intrat deja în imaginarul românesc;
eu vreau s-o aduc pe cât mai multe scene de concert, acolo unde i-a
fost dintotdeauna locul.
Dacă se poate face abstracţie însă de toată această încărcătură
emoţională din spatele Stradivariusului, atunci aş putea vorbi despre o
plăcere pură de a cânta; este un instrument care îmi oferă posibilităţi
de expresie practic nelimitate. Le voi explora în concertele care vor
urma.
De la 6 ani deja, deci de peste 25 de ani, vioara mi-a fost cel mai de încredere prieten.
Ce definiţie are muzica în concepţia ta?
Muzica reprezintă un mod de viaţă, un mod de a fi. Cred că dacă nu ar
fi existat, atunci muzica ar fi trebuit inventată de îndată! Nu îmi pot
imagina o viaţă fără muzică. Este prezentă în aproape toate momentele
frumoase pe care le trăim, fie că muzica este materializată, o putem
auzi, fie că este pur şi simplu în noi, ca o stare de bucurie.
Alegere de suflet
- De ce violonist şi nu pianist sau... altceva!?
E adevărat că primii paşi în muzică i-am făcut ca pianist, dar asta se
întâmplă demult, pe la 5 ani. Vioara mi se pare însă un instrument cu
mult mai interesant, fiindcă se apropie cel mai mult de expresivitatea
vocii umane.
- Ipotetic, ce se întâmplă dacă îţi dispare vioara? Există vreo
clauză care să protejeze vioara sau pe tine în situaţii de acest gen?
Există nu doar o clauză, ci un întreg dosar de peste 100 de pagini în
care sunt cuprinse toate documentele legate de vioară. Desigur,
Stradivarius-ul este asigurat pentru toate riscurile, de aceea au fost
necesare cele două luni de zile ce s-au scurs din momentul câştigării
concursului şi până ce am primit vioara.
- Cum dormi noaptea, ştiind că ai în posesie o asemenea valoare?
Dorm foarte liniştit, deoarece vioara nu se găseşte niciodată la mine
în casă, ci este păstrată într-un loc foarte sigur, cu pază permanentă.
- CD-uri cu ce fel de genuri muzicale găsim la tine în maşină sau acasă?
Am acasă câteva sute de discuri cu muzică clasică; atunci când vreau să
mă relaxez, însă, ascult cu mare plăcere jazz (Oscar Peterson, Ella
Fitzgerald, John Coltrane) sau Fleetwood Mac sau Vama Veche (doar în
maşină, deoarece îmi place să-i ascult foarte tare!).
- Cum eşti în afara scenei? Presupun că nu tot la fel de sobru şi de afectat de muzică?!
Poate nu pare atât de evident la prima vedere, dar cea mai mare parte a
vieţii mi-o petrec în afara scenei! Asta înseamnă că nu am papion la
pijama şi nici nu merg pe munte cu pantofii de lac. Îmi place enorm
muntele, dacă se poate, m-aş muta cu totul acolo, la o cabană!
Întotdeauna am revenit cu idei şi forţe noi după drumeţiile mele
montane.
- La ce realizări profesionale mai visezi de acum înainte?
Acum că dispun de această vioară de vis, pot spune că sunt îndeplinite
toate condiţiile ca să-mi pot realiza la maximum potenţialul. Va fi,
fără îndoială, începutul unei noi etape a existenţei mele ca violonist.
Vreau să realizez cât mai multe înregistrări cu Stradivarius-ul şi să
pot bucura cât mai multi melomani cu sunetul lui minunat.
Mai aproape de public
- Care este părerea ta... interesul românilor pentru muzica clasică a crescut în ultimii ani?
Categoric a crescut. Şi nu mă refer aici doar la Bucureşti, care este
poate răsfăţat din punct de vedere al ofertei culturale, ci şi la
celelalte oraşe, unele dintre ele chiar lipsite de o stagiune muzicală
permanentă. Împreună cu colegii mei din Romanian Piano Trio, Horia
Mihail şi Răzvan Suma, am iniţiat o serie de concerte ce-şi propun să
aducă muzica clasică mai aproape de public. Suntem deja la al doilea
turneu naţional şi pot spune că rezultatele sunt cu mult peste
aşteptările cele mai optimiste.