x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Octavian Paler, jucătorul de şah orb

0
Autor: Rozana Mihalache 29 Sep 2009 - 00:00
Octavian Paler, jucătorul de şah orb I. CUCU/

Scriitorul şi jurnalistul Octavian Paler este una dintre cele mai cunoscute figuri ale lumii culturale şi mediatice din România, regretul pricinuit de dispariţia sa din 2007 dăinuind încă în vieţile celor care l-au îndrăgit şi l-au respectat.



Un poet discret şi delicat, un eseist impecabil şi un romancier-memorialist extrem de apreciat, Octavian Paler a reuşit performanţa de a fi pe placul cititorilor de toate vârstele, începând cu adolescenţi care-i parcurg textele pe furiş în timpul orelor la liceu, până la seniori nostalgici, care găsesc alinare în scrierile sale.
Astfel că nu e deloc uşor să vorbeşti despre un asemenea om, fără teama de a cădea în derizoriu, de a nu te ridica la înălţimea aşteptărilor.

Printre oamenii care l-au cunoscut şi i-au fost aproape maestrului se numără şi editorul său, Georgeta Dimisianu, care ne împărtăşeşte cu generozitate experienţe şi amintiri mai mult sau mai puţin fericite din viaţa aceluia care a adorat să joace şah orb cu el însuşi şi a rămas în final cu o singură pasiune: "Încrederea în ceea ce e frumos".

"VIAŢA PE UN PERON" - ÎNTRE AUTOBIOGRAFIE ŞI FICŢIUNE
Octavian Paler, spune Georgeta Dimisianu, a avut cu cele două romane ale sale, "Viaţa pe un peron" şi "Un om norocos", câte o întâmplare, ce ar fi putut periclita apariţia cărţilor. Dacă lumea ar citi "Viaţa pe un peron" cu multă atenţie astăzi, ar putea să vadă că nu s-a scris nimic mai violent la adresa totalitarismului în literatura română, iar faptul că a apărut ţine, cred, de norocul acelor cărţi bune ce trebuie neapărat să apară.

A fost întotdeauna obsedat de ceea ce se întâmplă cu destinul unui om într-o societate dominată de frică şi de teroare. Cei care citesc cărţile lui observă că scriitorii cu care Paler se simte înrudit sunt cei preocupaţi de această temă. Camus, de pildă. Pentru acesta, scriitorul român avea un adevărat cult. "Robespierre cât era de vină? Pentru faptul că a declanşat teroarea, cei din jurul lui nu erau de vină? Toţi au contribuit la asta", scria Paler în '80. Când citiţi aceste pagini, recunoaşteţi asemănarea cu situaţia din România.

În "Viaţa pe un peron" evident că se ratează totul. Şi viaţa unui om, şi o mare iubire, totul. Absolut totul se ratează într-o lume în care eşti supus terorii şi fricii. În toate cărţile lui Paler este vorba despre o ratare. Este o temă de care era preocupat şi Marin Preda.

Cărţile lui Paler sunt autobiografice într-un fel sau altul. Dacă "Autoportret într-o oglindă spartă" sau "Deşertul pentru întotdeauna" sunt declarate autobiografice, "Viaţa pe un peron" şi "Un om norocos" exprimă ideile, spaimele şi coşmarurile lui, fără a fi neapărat autobiografice.

"NU M-AM PRICEPUT SĂ CĂLĂTORESC PRIN VIAŢĂ..."
Nu aş putea să spun că personajul din gară este chiar el. Dar cu siguranţă sunt ideile, gândurile sale. Nu se poate niciodată ca un scriitor "să cadă" perfect pe personajul cărţilor sale.
Gara aceea fără trenuri este un liman, un refugiu. Procesul Revoluţiei Franceze include deopotrivă şi pe cel al comunismului. Octavian Paler lărgeşte înţelegerea terorii din jur. Când Paler spune "când laşi să gândească un singur om, laşi să înceapă teroarea...". Adresa este fără echivoc.

Octavian Paler nu s-a numărat printre cei capabili să "stea în mlaştină şi să surâdă" şi a dat din mâini, încercând să iasă la suprafaţă, asumându-şi totodată riscul de a se scufunda. Aşadar, ca o consecinţă (dureros de spus) "firească" pentru acele vremuri, maestrul nu a fost ocolit de cenzură înainte de '89 şi nici de acţiuni directe împotriva sa pentru că a îndrăznit să-l contrazică pe şeful statului.

Obiceiul era ca înainte de a fi difuzată, o carte să mai primească un referat de la altcineva decât lectorul de carte. Se numeau referate de difuzare. Pe cel de la "Viaţa pe un peron" l-a făcut un domn de la Departamentul Consiliului Culturii. Când l-am citit, am încremenit. Domnul acela se opunea difuzării cărţii din pricina ideilor ce erau conţinute în ea. Cartea era un proces al totalitarismului de orice fel şi în special al celui comunist.

Aluziile erau extrem de vizibile. Cartea a apărut în cele din urmă cu un referat semnat de mine în care scriam că este un elogiu adus Revoluţiei Franceze, exact pe dos. Scriitorul a aflat de toate aceste lucruri de-abia după ce a apărut cartea.

"... NICI SĂ IAU DIN EA DOAR PERONUL"
Octavian Paler era un om extrem de vulnerabil. Dacă ar fi aflat aceste detalii, ar fi fost foarte afectat. Aşa cum s-a întâmplat peste ani la "Un om norocos", unde a ştiut din primul moment ce se întâmplă şi a fost martor la procesul cărţii sale cu şedinţe de demascare de către muncitori. La Iaşi, studenţii convocaţi pentru acelaşi lucru nu numai că n-au criticat cartea, dar i-au adus elogii ei şi autorului.

Ceauşescu l-a scos pe Paler din viaţa publică de două ori. O dată de la televiziune şi o dată de la "România Liberă", unde era redactor-şef. Paler este cel care împreună cu colegii săi de la televiziune au iniţiat "Cerbul de Aur". În momentul în care a sosit juriul concursului din care făceau parte şi străini, scriitorul le-a cerut să nu favorizeze pe nimeni: "Domnilor, noi nu vrem să daţi interpreţilor români premii dacă ei nu merită", lucru care de altfel s-a întâmplat. Drept pentru care au fost chemaţi toţi şefii televiziunii publice în faţa lui Nicolae Ceauşescu.




"A fost o porcărie", s-a auzit dinspre Cabinetul 1. Singurul care a avut curajul să-l contrazică pe dictatorul român a fost Octavian Paler cu al său: "Daţi-mi voie să vă contrazic, nu sunt de acord cu dumneavoastră şi daţi-mi voie să vă argumentez de ce". Drept urmare a intervenţiei sale, a fost scos din televiziune şi întors la radio.

"ACESTA E OMUL, DOMNILOR. REZISTĂ LA MULTE, DAR CĂTEODATĂ ÎL DOBOARĂ GOLUL DIN JUR"
Octavian era, ca om, bun şi foarte generos. Îmi povestea poetul Florin Mugur că, la un moment dat, prin '58-'60, nu avea drept de semnătură. Şi aproape murea de foame. S-a dus la o cunoştinţă de-a sa de la Radio ca să se plângă, iar Paler, care a auzit discuţia, a fugit după el şi l-a întrebat: "Nu ai un prieten bun cu numele căruia să semnezi?". Aşadar, Florin Mugur a ajuns să primească bani săptămânal de la Radio pentru textele sale pe numele unui prieten.

Sau, de exemplu, la "România Liberă" s-a descoperit că doi dintre redactorii lui Paler erau copii de legionari. Trebuiau daţi afară pe motive de origine nesănătoasă, dar s-a zbătut şi nu i-a lăsat pe cei de la Comitetul Central să-i dea afară. Este o poveste şi cu Vadim Tudor. Acesta lucra tot la "România Liberă". La un moment dat, acesta a publicat în ziar un articol plagiat după o revistă, "Sinteze", scoasă de Ambasada Americană, care a protestat la Comitetul Central.

A doua zi, Paler a fost chemat la CC, iar când s-a întors i-a spus lui C.V. Tudor: "Uite, mi-au cerut să te dau afară, o să întârzii, dar aici nu mai pot face nimic. Găseşte-ţi în câteva zile de lucru". Octavian Paler a povestit aceste lucruri într-un număr al revistei "Flacăra" din '82, când Vadim Tudor l-a înjurat în revista "Săptămâna". în cele din urmă, acesta a plecat la Agerpres prin transfer şi nu a fost dat afară.

I-A AJUTAT PE MULŢI SĂ NU FIE DOBORĂŢI
Octavian Paler a devenit în timp un reper pentru români. I-au citit articolele, l-au ascultat la radio, i-au urmărit dezbaterile de la televizor şi într-un fel sau altul le-a marcat modul de gândire şi de percepere a lucrurilor.

Aşa este perceput acum. Mă întâlnesc cu foarte mulţi oameni care îmi spun ce tare le lipseşte Paler în momentele acestea. Absenţa lui este simţită ca lipsa unui sprijin moral. Cu el, dacă ieşeai pe stradă, era imposibil să circuli. Toată lumea voia să vorbească cu el. Devenise încă de atunci vocea interioară a tuturor. Şi asta fiindcă era considerat ca un om liber în gândire şi expresie. Şi atunci toţi îl recunoşteau. Emil Hurezeanu povestea odată că îl cunoştea pe Paler încă de pe timpul când era elev, de la emisiunile pe care acesta le ţinea la Radio. Octavian Paler avea o gândire limpede şi un talent remarcabil de a şi-o exprima. Este întotdeauna recognoscibil.

Ca ţipătul femeii de la frizerie care îl obseda pe bărbatul care îşi trăia "viaţa pe un peron", România, cu tot ceea ce cuprinde, cu tot ceea ce reprezintă, îl preocupa teribil pe maestrul Paler. Îi auzea ţipătul de disperare şi spera că dacă vorbeşte, caută şi încearcă să găsească soluţii, o va putea salva.

Octavian Paler era interesat de ceea ce se întâmpla cu România. După '89, toată lumea l-a perceput ca pe un om foarte interesat de viaţa politică. Nu, ieşirile sale în public nu aveau legătură cu cine guverna.
Cu Paler a murit totodată poate un patriot adevărat. El iubea această ţară în sensul în care o iubea şi Cioran. Era în stare să spună lucruri dure despre România din dragoste şi disperare. Octavian Paler nu ieşea pe sticla televizorului, pentru că-l interesa ce face Iliescu, Constantinescu sau Băsescu. Pe aceştia îi judeca în raport cu ceea ce au făcut pentru România.

"UN OCHI DE-AL MEU A FOST MEREU ÎNTORS SPRE ÎNLĂUNTRUL MEU"
El ar fi vrut să mai scrie câteva romane, avea planuri în acest sens înainte de '89 pe care din păcate nu le-a dus la îndeplinire, iar asta îl indispunea. Avea idei pentru mai multe cărţi care au rămas la nivel de fragmente. Eseistica însă îl pasiona atât de mult, încât nu a mai avut nici starea, nici timpul să le continue.
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Cele mai așteptate 10 cărți în 2021 de la Editura Litera

Cele mai așteptate 10 cărți în 2021 de la Editura Litera
The Maidens, Alex Michaelides  Fanii thrillerului absolut - Pacienta tăcută - se pot bucura de un nou bestseller sub semnătura autorului. Alex Michaelides compune o nouă poveste fascinantă de suspans...

Ultimul interviu cu Ruxandra Garofeanu

Ultimul interviu cu Ruxandra Garofeanu
Galerie Foto Criticul şi istoricul de artă Ruxandra Garofeanu: „Pentru a atinge perfecţiunea îţi trebuie modele şi un har aparte Critic și istoric de artă, realizatoare de emisiuni de televiziune, atașată emisiunilor...

Curtea Veche Publishing: cei mai citiți autori în 2020

Curtea Veche Publishing: cei mai citiți autori în 2020
Galerie Foto În 2020, apetitul mai ridicat pentru lectură s-a putut vedea și în diversitatea autorilor români preferați de cititori. Pe primul loc s-au aflat autorii pentru copii Alex și Cristina Donovici, creatorii...

Cele mai vândute și cele mai furate cărți din rețeaua CLB în 2020

Cele mai vândute și cele mai furate cărți din rețeaua CLB în 2020
Compania de Librării București (CLB), cel mai longeviv lanț de librării din România, intrată în cel de-al 71-lea an de activitate, a realizat recent analiza datelor de vânzări pentru domeniul carte pe anul...

Jim Carrey a împlinit 59 de ani

Jim Carrey a împlinit 59 de ani
Jim Carrey a împlinit astăzi 59 de ani. El este cunoscut pentru roluri precum cel din „Masca” (1994), „Ace Ventura, Detectivul lui peşte” (1994), „Liar Liar” (1997) sau „Yes Man” (2008). În 1979,...

A fost ziua lui Eminescu. Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2021

A fost ziua lui Eminescu. Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2021
Galerie Foto Oricât de complicat este să sărbătorim Ziua Națională a Culturii în România și să dăm amploare unor evenimente artistice și culturale dedicate marelui poet universal Eminescu, în vremuri de pandemie,...

Magdalena Popa Buluc în dialog cu George Banu: „Covid-ul afectează nu doar plămânii, ci și… spiritul”

Magdalena Popa Buluc în dialog cu George Banu: „Covid-ul afectează nu doar plămânii, ci și… spiritul”
Galerie Foto De când nu ne-am văzut, de mai bine de un an de zile, a venit peste noi pandemia. Cum ai trăit anul acesta, pe care tocmai l-am încheiat? A fost un an blestemat pentru toți. Dar tu ai reușit să învingi și de dat...

Profesorul şi violoncelistul Marin Cazacu a primit ordinul „Meritul Cultural” în numele Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”

Profesorul şi violoncelistul Marin Cazacu a primit ordinul „Meritul Cultural” în numele Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”
Galerie Foto În urma ceremoniei desfăşurate la Palatul Cotroceni în ziua de 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, mai multe personalităţi ale vieţii culturale au participat la festivitatea prin care Preşedintele...

Eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale

Eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale
Primăria Municipiului București, prin Teatrul Dramaturgilor Români, a organizat un eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale. Spectacolul aniversar, structurat în două părți, a propus...

România văzută de Eminescu. Despre școală, biserică, parlament, cultură, armată, fiscalitate, judecători, imigranți, americanism

România văzută de Eminescu. Despre școală, biserică, parlament, cultură, armată, fiscalitate, judecători, imigranți, americanism
Galerie Foto Textele și comentariile pe care vi le prezentăm astăzi au fost extrase din lucrarea „Eminescu. Articole politice”, volumele I, II, III, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă....

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la Televiziunea Română prin numeroase programe speciale ce vor fi transmise pe toate posturile sale

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la Televiziunea Română prin numeroase programe speciale ce vor fi transmise pe toate posturile sale
Galerie Foto Vineri, 15 ianuarie, aniversăm 171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi serbăm Ziua Culturii Naţionale urmărind, la TVR1, TVR2, TVR3, TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA diversele emisiuni, documentare,...

Începe Spectacolul!

Începe Spectacolul!
Galerie Foto A fost finalizat primul episod din seria de dialoguri teatrale reunite sub titlul SPECTACOLUL! – episod care va fi proiectat luni, 18 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Tamási Áron, în...

TNB, între Bilanţ de pandemie şi perspective pentru un an mai bun

TNB, între Bilanţ de pandemie şi perspective pentru un an mai bun
Galerie Foto Teatrul Național din București întâmpină Ziua Culturii Naționale atât cu un bilanț și o privire întoarsă către complicatul an recent încheiat, în care au existat, în pofida condițiilor impuse de...

Program online de filme românești pe TIFF Unlimited, de Ziua Culturii Naționale

Program online de filme românești pe TIFF Unlimited, de Ziua Culturii Naționale
Galerie Foto Zece zile de filme românești și discuții cu profesioniști din cinematografie îi așteaptă pe iubitorii de cinema între 15 și 24 ianuarie, pe platforma de streaming TIFF Unlimited, cu prilejul Zilei Culturii...

Ziua Culturii Române

Ziua Culturii Române
Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” organizează în perioada 15 – 18 ianuarie 2021 o serie de evenimente, cu rolul de a celebra Ziua Culturii Române. Astfel, avem...
Serviciul de email marketing furnizat de