Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Marţi, 5 februarie, la ora 20:30, Casa Artmark vă aşteaptă la licitaţia unei selecții de rafinate opere de artă din repertoriul european, cuprinzând atât clasici precum Paul Bril, Gerrit Dou, Giovanni Ghisolfi, Carlo Maratta, Giovanni Paolo Panini, Nicolas de Largillière, cât și mai modernii Henri Toulouse-Lautrec, Georges Braque, Henri Matisse, Pablo Picasso, René Magritte sau Salvador Dali, multe dintre ele provenind din Colecţia diplomatului Vasile Stoica.
În anii '30-'50, diplomatul român Vasile Stoica (1889 - 1959) avea să strângă o colecție foarte bine închegată de artă clasică europeană. Multe dintre operele acestei colecții sunt clasate astăzi în categoria Tezaur a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil.
Vasile Stoica a fost un apropiat al lui Thomas Masaryk și al lui Ionel I.C. Brătianu, cunoscător a 14 limbi străine, luptător pentru fondarea și consacrarea României Mari, președinte în 1918 al Ligii Naționale a Românilor din America, ministru plenipotențiar în Bulgaria și Albania, Țările de Jos, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe, negociator în 1946 al cauzei României ca țară cobeligerantă la Conferința de Pace de la Paris. A decedat la Jilava după 9 ani de detenție, în 1959.
Colecția, preluată din familia diplomatului prin confiscare în 1977 de către statul român, s-a aflat în custodia Muzeului Național de Artă al României până în 2009 când a fost restituită moștenitorilor de drept, după o serie de procese care a durat 17 ani.
Spicuim, ca de obicei, pentru dumneavoastră câteva dintre cele 86 de opere propuse în licitaţie.
Naşterea lui Iisus de Giambattista Pittoni (1687 - 1767, Veneția) provine din Colecţia Vasile Stoica şi este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil. Tabloul, care a figurat în expunerea permanentă a Galeriei de Artă Europeană din cadrul Muzeului Național de Artă al României între anii 1977-1989, este estimat la 12.000 - 18.000 de euro.
Reprezentant al stilului Rococo venețian, pictorul Giambattista Pittoni se remarcă prin atributele coloristice, luminozitățile spectrale, reliefate prin alegeri particulare de tonuri și armonii. Temele abordate sunt scenele religioase, scenele mitologice și evenimentele istorice. Ucenicia o începe alături de unchiul său, pictorul Francesco Pittoni, dezvoltând în scurt timp o maturitate artistică ingenioasă. În anul 1757 este pus în calitatea de Consigliere al Academiei de pictură și sculptură din Veneția iar mai târziu, între 1758 – 1763 îi va succeda contemporanului său, Giambattista Tiepolo, revenind doi ani mai târziu în funcția de conducere a instituției.
Citește pe Antena3.ro
Olimp de Carlo Maratta (1625, Camerano - 1713, Roma) a făcut parte, de asemenea din colecţia Vasile Stoica şi este clasată în categoria Fond a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil.
Pictor al Școlii Romane a secolului al XVII-lea și printre ultimii mari maeștri ai Barocului clasic, Carlo Maratta evoca prin arta sa splendoarea unei epoci înfloritoare, ce cultiva libertatea, inventivitatea și fantezia. Primele lucrări de debut ale artistului vor fi scenele biblice sau reprezentări ale madonelor, tematici care i-au atras apelativul de Carluccio delle Madonne, grație măiestriei cu care realiza aceste reprezentări ale divinului. Virtuozitatea îi va fi remarcată de Papa Alexandru al VII-lea, Papa Clement al IX-lea și de Papa Clement al X-lea. Celelalte teme prin care se va evidenția vor fi portretele de nobili, scenele mitologice în peisaj sau panoramele inspirate de tărâmul Olimpului.
Valoare estimativă: 4.000 - 6.000 de euro.
Peisaj roman cu ruine de Giovanni Paolo Panini (1691, Piacenza - 1765, Roma), tot din colecţia Basil Stoica, fiind preluată din familia diplomatului prin confiscare în 1977 de Muzeul Național de Artă al României, după decesul posesorului la Jilava, după 9 ani de detenţie. În 2009, după căderea regimului comunist, în urma unui şir îndelungat de procese, a fost restituită moştenitorilor diplomatului. Clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil, opera este evaluată la 3.000 - 4.500 de euro.
Cu studii de perspectivă și pictură arhitecturală, în orașul nativ Piacenza și apoi la Roma, Panini abordează teme religioase, consemnări ale evenimentelor istorice contemporane sau teme arhitecturale. Celor din urmă le dedică ultimii ani, realizând studii picturale executate în două maniere, vedute prese da i luoghi - o viziune a locurilor deja actuale și o manieră vizionară - vedute ideate, prin care artistul își dovedea ingeniozitatea în perspectivă. În studiile sale dedicate Romei și ruinelor antice se remarcă adesea monumente și grupuri statuare importante precum Panteonul, Coloseumul, Coloana lui Traian, Hercule Farnese sau Laocoon-ul, cărora le alătura și viziuni proprii, idealizate asupra spațiului istoric valoros.
Primul artist italian care se dedica arhitecturii Romei, Panini avea să creeze în jurul său o suită de ucenici și urmași, atât în Franța, unde devenea profesor în anii 1740, cât și în Italia. Școala creată de Panini relua temele celebre extrase din forumul roman antic, creând o serie importantă de lucrări. Este foarte probabil ca opera de față să aparțină școlii create de Panini la mijloculul sec. al XVIII-lea în Italia, realizată sub supravegherea maestrului.
Asfințit de Adelsteen Normann (1848, Bodin - 1919, Oslo) intră în licitaţie la 3.500 - 5.500 de euro.
Născut în nordul norvegian, la Vågøya, Adelsteen Normann este recunoscut pentru tratarea peisajului maritim și a fiordurilor. Își desfășoară studiile la Academia de Artă din Düsseldorf, avându-l ca profesor pe pictorul romantic Eugéne G. Dücker. Mare parte din viața de adult o desfășoară la Berlin, dar anual se reîntoarce în nordul nativ. Înregistrează o prezență proeminentă la Saloanele Oficiale de la Paris începând cu anul 1882, dar și în alte orașe europene precum apropiatul Oslo, Berlin, London, Viena, Düsseldorf sau München.
Vedere din Antwerp de Ludwig Hermann (1812, Greifswald - 1881, Berlin), este datată 1866.
Călăuzit de maestrul Johann Gottfried Schadow de la Academia de Artă prusacă din Berlin, artistul Ludwig Hermann este interesat de pictura de peisaje urbane, marine sau panorame arhitecturale, surprinse vara sau iarna. Ucenicia o desfășoară sub îndrumarea pictorilor francezi Eugène Isabey și Eugène Lepoittevin, arta sa fiind valorificată ulterior în expoziții susținute la Berlin, Bremen, Leipzig sau Londra. Valoare estimativă: 5.000 - 8.000 de euro.
Peisaj de pădure cu călători şi şoim de Paul Bril (1554, Antwerp - 1626, Roma), estimat la 4.000 - 6.000 de euro, provine şi el tot din colecţia Basil Stoica şi este clasat în categoria Fond a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil
Specializat în pictura de peisaj, pictorul Paul Bril a fost un artist influent al epocii sale. Olandez la origini, Paul Bril se retrage la Roma în jurul anului 1582 pentru a se alătura fratelui său mai mare, Matthijs, de asemenea artist. Cei doi sunt descriși adesea ca adepți ai picturii capriccio, ce a urmat conceptului veduta ideata sau veduta di fantasia, caracterizată prin prezența ruinelor antice și a dealurilor rustice. Suporturile tehnicilor abordate de Paul erau variate, incluzând fresce sau picturi de mici dimensiuni realizate în cupru. Amintit adesea drept continuator al artei fratelui său, decedat timpuriu, Paul Brill realizează lucrări importante pentru edificii precum Forumul Roman sau Cazinoul Rospigliosi din Roma.
Coasta Mediteranei de Alexis Hanzen (1876, Odessa - 1937, Dubrovnik), a fost pictată în 1926.
Îndrăgostit de peisajele maritime și priveliștile de orizont, Alexis Hanzen și-a dedicat arta sa în mare parte mării. Surprinse într-o notă romantică, peisajele sale sunt caracterizate totodată de grija pentru documentare și pentru aspectul istoric. S-a născut la Odessa, în Ucraina, unde și-a petrecut copilăria și tinerețea, aproape de malul Mării Negre. Prima ucenicie o desfășoară alături de bunicul său, Ivan Konstantinovici Aivazovski, cunoscut pictor romantic de peisaje marine. Studiile de artă le desfășoară în Germania, unde absolvă Academia de Arte Frumoase din Berlin și apoi pe cea din Dresda, continuând să-și adâncească în continuare cunoștințele la München și Paris. În paralel cu pictura, artistul desfășoară și meseria de jurnalist-ilustrator, în cadrul ziarului "New Times", slujbă ce îi va oferi oportunitatea de a călători în regiuni precum Caucaz, Crimea sau Balcani. Între anii 1904 - 1912 artistul vizitează Germania, Franța, Italia, Olanda și Suedia, timp în care a avut expoziții la Florența, Berlin, Paris, onorând și importante comenzi internaționale. Prezența îi este remarcată de asemenea și în cadrul Salonului de Toamnă sau la Salonul Artiștilor Francezi. Remarcabil colecționar totodată, în anul 1910 artistul lua inițiativa de a deschide primul muzeu de artă din Odessa. Colecția sa impresionantă număra lucrări valoroase ale unor artiști precum Aivazovski, Menier, Brodsky, Burdanov, Vrubel, Roerich și chiar Rembrandt. A pictat, de asemenea, scene inspirate de Războiul ruso-japonez sau de Primul Război Mondial. Operele sale sunt expuse în numeroase capitale ale lumii printre care Belgrad, București, Buenos Aires, Praga, Roma sau Rio de Janeiro.
Valoare estimativă: 10.000 - 18.000 de euro.
O altă lucrare din colecţia Basil Stoica, Atac la drumul mare de Aelbert Cuyp (1620 - 1691, Dordrecht) este clasată în categoria Fond a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil.
Reprezentant al barocului olandez și ucenic al peisagistului Jan van Goyen, Aelbert Cuyp este recunoscut după peisajele sale rustice și dinspre malurile deluroase ale Rinului și Musei. Pe lângă peisaj, subiectele picturii sale au fost și temele istorice sau studiile de animale și de păsări. În perioada timpurie a anilor 1640 realizează scene cu animale surprinse în peisaj sau scene cu figuri, executate într-o manieră bine stăpânită și grațioasă totodată. Spre sfârșitul anilor 1640 și în anii 1650 figurează cu cele mai importante lucrări ale sale, peisaje senine, surprinse pe malurile râurilor Musa și Waal. Fie că realizează compoziții simple sau compoziții expansive, artistul își tratează temele în reflectări subtile de lumină, concentrând privirile asupra subiectului și detaliilor expuse.
Valoare estimativă: 2.000 - 3.000 de euro
Alexander Van Bredael (1633 - 1720, Antwerp) semnează Serbare câmpenească (7.000 - 10.000 de euro).
Născut în Flandra, artistul a făcut parte dintr-o proeminentă familie de pictori. Tatăl său, specializat în imortalizarea scenelor de târg și al sărbătorilor sătești, era un adept al peisajelor idealizate, în manieră italienească. Mama sa, Anna Maria Veldener, era fiica sculptorului Jenjin Veldender. Cei doi frați ai săi, Jan Peeter cel Bătrân și Joris erau remarcați, de asemenea, în arta epocii. Ucenicia o desfășoară sub învățăturile tatălui său, care îi va descoperi primele taine ale peisajului nativ. În anul 1685 Alexander își începe cariera de profesor la Asociația Sfântului Luca, o grupare a pictorilor și artiștilor din perioada timpurie a Modernismului european, prezent în Țările de Jos. În același an, la 11 august artistul se căsătorește cu Cornelia Sporckmansm, fiica pictorului istoric Hubert Sporckmans, din Antwerp. Unul din fiii săi, Jan Frans avea să devină de asemenea pictor. Opera sa înfățișează adesea scene de gen în peisaje dinamice, animate de mișcare, târguri de animale, compoziții de iarnă cu râuri înghețate și sănii trase de cai, procesiuni, porturi sau panorame descriptive ale satelor, reliefând dinamica și spiritul flamand de secol XVII.
Peisaj de pădure cu râu de Philipp Otto Runge (1777, Wolgast - 1810, Hamburg) provine şi el din colecţia Basil Stoica şi este clasat în categoria Tezaur a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil.
Desenator și pictor german, Philipp Otto van Runge a fost unul din reprezentanții importanți ai Romantismului German. În 1795 își începe ucenicia în comerț la firma fratelui său Daniel în Hamburg. Din 1799 acesta l-a susținut financiar pentru a studia pictura cu maestrul Jens Juel de la Academia de Artă din Copenhaga. Începând cu anul 1801 se mută în Dresda pentru a-și continua studiile, loc în care a luat contact cu operele lui Jakob Böhme. În 1803 îl întâlnește pe Goethe cu care leagă o strânsă prietenie bazată pe interesul comun al celor doi privind culoarea și arta, ajungând în 1805 să poarte o corespondență vastă. Runge a avut o gândire mistică, profund creștină, iar în opera artistică s-a străduit să exprime principiile armoniei universale prin simbolismul culorii, formei și numerelor. Cele trei culori primare (roșu, galben, albastru), erau pentru el simboluri ale Sfintei Treimi.
Valoare estimativă: 15.000 - 25.000 de euro
Peisaj cu ruine și sarcofag de Giovanni Ghisolfi (1623 - 1683, Milano) este evaluat la 2.000 - 3.000 de euro. Provenind din colecţia Basil Stoica, opera este clasată în categoria Fond a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil.
Olimp de Gregorio Guglielmi (1714, Roma - 1773, Sankt Petersburg), de asemenea din colecţia Basil Stoica şi clasat în categoria Fond a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil este propus la 4.000 - 6.000 de euro.
Guglielmi Gregorio, deşi născut la Roma, şi-a definitivat ucenicia în spaţiul german, în special sub îndrumarea lui Sebastiano Conca. Printre principalele lucrări se numără frescele de la biserica Santissima Trinità degli Spagnoli, de la Palatul Regal din Torino, de la marea galerie a Palatului Schönbrunn, Palatul Liebert etc. Din 1769 intră sub serviciul Ecaterinei a Rusiei, petrecându-şi ultima parte a vieţii la Palatul Regal de la Sankt- Petersburg. Lucrarea de faţă reprezintă un proiect în ulei pentru una din numeroasele sale fresce din spaţiul Italian, reprezentând o lume antică a miturilor, a eroilor legendari si a zeităţilor. Utilizarea culorilor calde, luminoase şi proiectarea figurilor modelate în detaliu reflectă tendinţa artistului de a uni într-o manieră naturală Barocul târziu promovat de Conca cu Clasicismul în dezvoltare al lui Pierre Subleyras şi Marco Benefial. Lucrări de Gugliemi Gregorio se regăsesc în Muzeul Ermitaj (Sankt Petersburg), Muzeul Luvru ( Paris), Kunsthistorisches Museum (Viena).
Lucrarea Peisaj cu oi sub un arbore, semnată de Jan Van Der Meer II (1656 - 1705, Haarlem, Olanda), estimată la 3.000 - 5.000 de euro, face şi ea parte din colecţia Basil Stoica şi este clasată în categoria Fond a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil
Jan van der Meer II a fost cunoscut sub diverse apelative printre care cel mai renumit fiind Jan Vermeer van Haarlem. Pictor al Secolului de Aur olandez, el s-a remarcat în primul rând prin peisagistică, dar și prin modul de a așeza culoarea pe pânză. Secretele meseriei de pictor le-ar fi învățat de la tatăl său, Jan Vermeer van Haarlem Senior, și el ilustrator de peisaje. Ulterior a devenit adept al lui Nicolaes Berchem. Un alt lucru interesant este faptul că el a fost fratele pictorilor Isaac și Barend și s-a căsătorit cu sora lui Cornelis Dusart. Și-a petrecut o parte din ani în Amsterdam după care, în 1681 – 1683, s-a întors în Harleem unde s-a alăturat breslei de meșteșugari Sfântul Luca. În modul său de a realiza peisajele se regăsesc și anumite influențe italienești preluate de la tatăl său și de la maestrul său, Nicolaes Berchem.
Gospodărie flamandă, atribuită Cercului lui Adriaen Van De Velde, porneşte în licitaţie de la 1.500 - 2.500 de euro
Pictor, desenator și gravor al erei baroce, artistul Adriaen van del Velde este recunoscut în mod deosebit pentru peisajele sale. Fiu al unui vestit pictor de marine, Willem van de Velde cel Bătrân, își va începe ucenicia de foarte timpuriu pe lângă tatăl său, cu care își începea ucenicia. Artistul i-a avut apoi drept maeștri pe Jan Wijnants și pe Philips Wouwerman. A realizat compoziții cu animale în peisaj, scene religioase, teme mitologice, portrete și scene domestice. Atmosfera sudică și maniera clasică adoptată sugerează influențele italiene aduse de artiștii olandezi, reîntorși de la studiile susținute la Roma. În peisaj, artistul punea accentul nu doar pe căderea naturală a luminii, ci și asupra personajelor ce îi populau scenele.
Tot din colecţia Basil Stoica provine şi Portretul vicontelui D'Argenson, pictat de Nicolas de Largillière (1656 - 1746, Paris). Clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil, lucrarea este estimată la 2.000 - 3.000 de euro.
Pictor istoric și portretist, Nicolas de Largillière și-a desfășurat ucenicia în ținuturile flamande, la Antwerp, exprimând o admirație profundă pentru maeștrii și pentru aspectele particulare ale stilului. Instruirea flamandă de la Antwerp determină mai târziu un dinamism propriu al cromaticii picturale, caracterizată de suprafețe aerate, tușe largi și arcuiri sinuoase. La vârsta de optsprezece ani se mută în Anglia, la Windsor, unde își va desfășura ucenicia cu pictorul Sir Peter Lely, timp în care realizează drapaje și naturi statice. La Windsor talentul său se face remarcat de Regii Charles al II-lea și al VII-lea, însă șederea sa nu va fi de lungă durată, din cauza intensificării ostilității manifestate față de catolici. Drept urmare, după o ședere de patru ani artistul este nevoit să se întoarcă la Paris. Aici, înarmat cu un stil entuziast și intens nuanțat își va crea un nume prețuit în rândul portretiștilor, realizând lucrări importante, precum cele dedicate tânărului monarh exilat, Prințul de Wales sau portrete de grup ce înfățișau ocazii solemne, precum și peisaje, naturi statice sau teme biblice. Tot la Paris artistul devine membru al Academiei Regale, urmând ca în anul 1686 să conducă această instituție.
Aparţinând Şcolii lui Jacopo Robusti Tintoretto, lucrarea Portret, evaluată la 2.000 - 3.000 de euro, provine, de asemenea, din colecţia Basil Stoica şi este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil.
Să amintim şi Iarnă rusească de Mikhail Markianovich Guermacheff (1868, Volchansk, Rusia - 1930, Paris, Franța)
, Mikhail Markianovich Guermacheff își relevă arta ca o continuare a tradiției itinerare. Subiectele cel mai des tratate de acest pictor de peisaje, naturi statice sau de gen sunt scenele de iarnă sau de primăvară, surprinse în ținuturile Rusiei. Nunele lui este reţinut începând cu anul 1892, când participa la expoziția studenților din cadrul Școlii de pictură, sculptură și arhitectură unde își desfășura studiile. Prezența i se face remarcată și în cadrul Asociației Artiștilor din Moscova și al Cercului artistic Sreda, la expozițiile de primăvară ale Academiei Imperiale de Artă, precum și în cadrul altor expoziții din orașele vecine Vologda sau Ryazan. În anii 1920 artistul emigrează la Paris unde își continuă expozițiile la Saloanele de Arte Frumoase și în cadrul Federației Artiștilor Francezi.
Valoare estimativă: 4.500 - 6.500 de euro
Din nou din colecţia Basil Stoica, Vânzătoarea de clătite (5.000 - 8.000 de euro) de Gerrit Dou (1613 - 1675, Leyda, Olanda) este înscrisă şi ea în categoria Tezaur a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil.
Cunoscut și sub numele de Gerrard Dou, pictorul olandez a deprins arta clarobscurului chiar sub îndrumarea maestrului Rembrand, cel care i-a dezvăluit taina contrastelor luminilor și a umbrelor. Este apreciat ulterior drept artist exemplar în tratatul lui Philips Angel, "Lof der Schilder-konst", lucrare emblematică despre teoria picturii din Țările de Jos. Aparţinând epocii de aur a Barocului olandez, arta lui Dou înfățișează scene din viața aristocratică, portrete de cupluri, meșteșugari, fizicieni, doctori, călugări bătrâni surprinși în timpul rugăciunii, cadre intime de familie, precum și scene de mici negoțuri, surprinse la colțuri retrase de stradă, luminate în clarobscur de lumânări și felinare. Lucrarea de față este posibil să fi fost realizată parțial cu asistența ucenicilor maestrului, așa cum era obiceiul marilor ateliere artistice.
René Magritte (1898, Lessines, Hainaut, Belgia - 1967, Bruxelles) este reprezentat de trei cromolitografii: Ceci n'est pas une pipe (250 – 350 de euro), La Flêche de Zenon (250 – 350 de euro) şi Le bouquet tout fait (250 – 350 de euro). Toate trei sunt însoţite de certificate de autenticitate semnat de Phelippe Moreno.
Numele lui Pablo Picasso (1881, Málaga, Spania - 1973, Mougins, Franța) apare şi el în licitaţie, datorită unei cromolitografii intitulate Femmes du Monde Entier (250 – 350 de euro) şi mapei de 8 cromolitografii, datate 1963, Les Bleus de Barcelone. Ele reprezintă locul pe care Picasso îl considera casa sa spirituală, exprimându-i caracterele, culorile și cultura vibrantă. Reproducerile înfățișează mai multe perioade estetice ale artistului, de la primele tușe de fauvism modern până la abordările târzii ale perioadelor albastre și roz (2.500 - 3.500 de euro)
Litografiei Mademoiselle Marcelle Lender de Henri Toulouse-Lautrec (1864, Albi - 1901, Saint-André-du-Bois), estimate la 500 – 800 de euro i se alătură Le chevalier II de Salvador Dali (1904 – 1989), o acvaforte în culori numerotată "13/135" (300 – 500 de euro)
Celui din urmă îi aparţine şi Madonă, un bronz propus la 1.500 - 2.500 de euro.
Să notăm şi Les Métamorphoses de Braque, mapă ce conține 12 cromolitografii, realizate în 1988 după lucrările artistului (1.200 - 1.800 de euro)
În sfârşit, pentru iubitorii de cărţi rare, Fleurs du mal, de Charles Baudelaire, ediție ilustrată de Auguste Rodin, apărută la Paris în 1918. Realizată inițial în anul 1857 la cererea editorului și bibliofilului Paul Gallimard, lucrarea reprezintă un facsimil, după volumul ilustrat de artistul Auguste Rodin în tehnici de peniță și laviu. Exemplarul original se regăsește la Muzeul Rodin din Paris, achiziționat în anul 1931.
Valoare estimativă: 1.200 - 1.800 de euro
