Opereta, în oraşul lui Alexandru cel Mare

Turneul de şapte zile efectuat în Egipt de trupa Teatrului Naţional de Operetă "Ion Dacian" din Bucureşti (TNO) a pus o amprentă muzicală în viaţa culturală a celor mai mari oraşe ale acestei ţări – Cairo şi Alexandria.

Putem spune că opereta, ca gen muzical, necunoscută în peisajul dominat de marea civilizaţie antică, a fost acceptată, trecând testul aproape cu brio.

La început, mai puţin temerari, cuprinşi de atmosfera năucitoare a capitalei Egiptului, apoi, evitând complexul de inferioritate care ar fi putut să-i înlănţuie pe pământul ce musteşte de o cultură de mii de ani ce a influenţat civilizaţiile mediteraneene, artiştii români au ştiut să se impună pe două scene - Opera din Cairo şi Opera din Alexandria. Chiar dacă nu erau în număr foarte mare şi chiar dacă preferă în special muzică tradiţională, egiptenii veniţi la cele trei reprezentaţii ale spectacolului - o gală cu duete şi arii din operete celebre - gândit special pentru acest turneu de conducerea TNO au fost impresionaţi de prestaţia soliştilor de la Opereta bucureşteană, a orchestrei conduse de maestrul Lucian Vlădescu, a balerinilor care au susţinut momente coregrafice, interpretând şi un dans popular moldovenesc.

IMPRESIONANT, ŞOCANT
Egiptenii au fost aproape uluiţi de frumuseţea unei altfel de muzici, precum uluitoare a fost pentru artişti atmosfera specială a oraşului Cairo. Au fost atraşi de ceea ce este antic, dar mişcaţi de viaţa egiptenilor de rând, de sărăcia lor, de murdăria şi gunoaiele de pe străzi, de traficul sălbatic, de maşinile vechi, urâte şi lovite, de lipsa în general a semafoarelor, care există doar în zonele foarte centrale. Într-o metropolă ca aceasta, care ar avea o populaţie, neoficial, de peste 20 de milioane de locuitori, peisajul te şochează. Cu toate acestea, oamenii au un comportament foarte blând, sociabil, de corectitudine fie în stradă, fie în pieţe, în magazine, la Piramide, la Muzeul Egiptean sau la Muzeul de artă coptă, care adăpostesc diverse capodopere unice. Pe cât de respingător este să cumperi ceva de mâncare pe stradă pe atât de plăcut te simţi după un prânz sau o cină în restaurant. Noaptea oraşul ia altă faţă. Are un alt ritm, dar la fel de ameţitor. Luminile îţi ghidează privirea spre hoteluri cu renume, spre diverse reclame, spre frumoase restaurante şi baruri aflate pe râul Nil. Pe de altă parte, în bazarurile mari e un adevărat furnicar. Bazaruri ieftine şi bazaruri mai scumpe. Poţi găsi aproape orice caracteristic zonei.  Negocieri drastice la preţ, glume, discuţii, amabilităţi. Vânzătorii încearcă să-i facă pe turişti să se simtă bine. Într-un cuvânt - fascinat.
ORCHESTRA APLAUDATĂ LA BUZA FOSEI
După cele două reprezentaţii în una din sălile Operei din Cairo - Teatrul Al-Gomhouria, la 7 şi 8 aprilie (despre care Jurnalul Naţional a relatat în numărul din 10 aprilie), trupa a ajuns la Alexandria - oraşul întemeiat de Alexandru cel Mare. Surpriza a fost spaţiul în care urma să aibă loc spectacolul - Teatrul Sayed Darwish, din cadrul Operei din acest oraş de pe ţărmul Mării Mediteraneene. Este unul dintre cele mai vechi teatre din Egipt, construit în 1918 cu ornamente clasice în stil european.

A purtat numele "Mohamed Ali". În 1962 şi-a schimbat denumirea în "Sayed Darwish Theatre". În seara spectacolului (10 aprilie) aici a fost un public mai cunoscător: în afară de egipteni, impresionaţi la fel de tare ca şi concetăţenii lor din Cairo, s-au aflat în sală români, ruşi, americani. La final, mulţi spectatori au venit la buza fosei, aplaudând orchestra - lucru care se mai întâmplă doar în mari săli de concerte din Europa. Impactul cu oamenii de aici e altul; evidentă influenţa altor civilizaţii asupra celei egiptene. Metropola se dezvoltă pe linie modernă, ştergând parcă urmele vechii culturi. Rămân undeva, într-o zonă veche, catacombele, teatrul roman cu ruinele lui. Biblioteca din Alexandria nu are în exterior urmele celebrei instituţii din antichitate, reprezentând acum un fel de cub din metal şi sticlă. Oamenii nu se conformează foarte riguros, ca în Cairo, de exemplu, dar corectitudinea nu îi părăseşte.

UN ÎNCEPUT
Directorul TNO, Răzvan Ioan Dincă, îmi spunea că turneul a fost un succes: "E foarte greu să aduni public la un spectacol de operetă în Egipt. E o ţară specială, iar tradiţia ei culturală se bazează în cea mai mare parte pe trecut, nu pe prezent. Acest lucru nu-i determină pentru a participa la activităţi culturale acum. Ei au Piramidele, Marele Sfinx, mumiile, catacombele de la Alexandria, Muzeul Egiptean - lucrururi pe care se bazează şi cu care trăiesc.

În plus, sărăcia de aici, destul de mare, nu le permite să-şi cumpere bilete scumpe şi mentalitatea lor culturală e puţin ciudată pentru noi europenii. Am reuşit să venim în inima unei ţări fundamental diferite faţă de a noastră cu un spectacol interesant, cred, pentru ei. I-am urmărit, inclusiv pe maşinişti sau pe cei de la lumini şi sunet - se uitau la scenă uluiţi. Şi reprezentantul Ministerului Culturii din Republica Arabă Egipt, aflat alături de artişti pe toată perioada turneului, s-a arătat încântat de spectacol şi nu cred că avea motive să nu fie sincer.

Artiştii noştri s-au uitat cu alţi ochi la zona străbătută. A fost un turneu uşor: în şapte zile - trei spectacole. Îi suntem recunoscători Ministerului Culturii din Egipt care ne-a asigurat cazarea şi masa, mâncarea fiind excepţională. Oamenii sunt de o politeţă şi un bun simţ de un anumit fel, pe care nu le citeşti nici în hainele lor sărăcăcioase, nici în străzile murdare ale Cairului, nici în clădirile dărăpănate, nici în maşinile lovite. Dar ei ştiu să zică de două ori mai bine buna ziua decât noi.

E o zonă absolut spectaculoasă. Cultura are un sens cu totul aparte aici şi ne îmbogăţim reciproc. Cu siguranţă aş reveni cu trupa Operetei la Cairo. Am şti să facem mai multe lucruri, am aduce artişti din zone mai diverse. Cred că nu există artist din trupă care să nu fie încântat de această deplasare şi de contactul cu o civilizaţie cu totul de altă natură decât a noastră. Şi noi am avut de învăţat din acest turneu foarte multe lucruri şi nu neapărat prin contact artistic pe care nu l-am avut cu artiştii - nu a fost contextul -, dar printr-un contact cultural, civilizat. Mă bucur că lumea a venit şi a văzut. E un început, care poate duce la ceva frumos şi util".
DIALOGUL CIVILIZAŢIILOR
Un însoţitor excepţional al trupei în cele şapte zile de turneu a fost reprezentantul Ministerului Culturii din Egipt, Adel Saberi  Mohammed, drectorul general al Direcţiei de Relaţii Internaţionale la Opera din Cairo, care a spus, pentru Jurnalul Naţional că i-a plăcut mult acest "melanj între operetă, balet şi proiecţii video" arătat de români. "Acest gen nu este aici cunoscut, dar când egipteanul asistă la un astfel de spectacol îl atrage. Cei care au văzut şi-au făcut o idee şi au câştigat. S-a creat un dialog al civilizaţiilor. Chiar dacă sunt lumi diferite acestea se apropie prin muzică. E o punte de comunicare între România şi Egipt", a afirmat Adel Saber.

Secretarul II al Ambasadei României în Republica Arabă Egipt, Mariela Alexa Nica, ne-a spus că majoritatea acţiunilor culturale prezentate de România în această ţară ţin de folclor: "Folclorul este cel mai bine primit aici, dar sunt şi alte solicitări. Din ţară vin anual câte două trupe la Festivalul de teatru experiental de la Cairo, avem participări la Festivalul de film de la Cairo. Românii participă la la simpozionul de sculptură  Egipt. Există diverse căi de colaborare între artişti. Cred că şi opereta îşi poate crea un public în această ţară".

Despre reuşita turneului ne-a vorbit şi directorul executiv al TNO, Daniel Eufrosin: "Aş vrea să menţionez reacţia publicului din Alexandria, care a fost extraordinar: după ce s-a tras cortina, spectatorii s-au dus la buza fosei şi i-au aplaudat pe membrii orchestrei noastre. Numai în Italia am văzut aşa ceva".

Soprana Daniela Vlădescu ne-a spus că prezenţa Operetei bucureştene pe alt continent, într-o zonă a Orientului Mijlociu, a fost o experienţă aparte: "Când te manifeşti artistic în lumea mare este un câştig. E greu să ajungi într-o ţară atât de deosebită şi să prezinţi operetă şi în special operetă românească. Noi am ajuns şi am reuşit".

Tenorul Alfredo Pascu a cântat pentru a doua oară lumii arabe, dar pentru prima dată egiptenilor: "Cred că este un bun început. Am adus opereta românească pe un alt continent. A fost ceva deosebit şi sper să se repete. M-a impresionat Teatrul din Alexandria, care are o sală cu acustică foarte bună. Şi publicul a fost mai cald aici".

Despre rezonanţa deosebită a sălii din Alexandria, unde  artiştii români au prezentat ultimul spectacol, dirijorul orchestrei TNO Lucian Vlădescu a avut numai cuvinte de laude: "E un teatru superb, cu o sală superbă. Publicul a reacţionat foarte bine, a ovaţionat - ne bucurăm, suntem artişti şi trăim din asta. Turneul a fost fascinant. Am intrat în contact cu o civilizaţie de mii de ani. A fost pe primul plan performanţa artistică. Ne-am dorit să lăsăm un impact şi aici. Mulţumim gazdelor pentru că ne-au primit foarte bine".

Tenorul Stefan Popov s-a referit şi el la această "experienţă" egipteană, care îi îmbogăţeşte pe artişti: "Orice cultură sau civilizaţie de care ne atingem ne îmbogăţeşte, pentru că învăţăm mai mult".

Pentru soprana Silvia Şohterus, gala prezentată în Egipt este "unul dintre cele mai importante proiecte manageriale" la care a participat. "Am fost într-un loc pe care mi-l doream demult să-l văd, într-o ţară care nu ştie nimic despre operetă, dar care are un public doritor de spectacole bune. Sper că am reuşit să le stârnim gustul pentru operetă prin calitatea spectacolelor pe care le-am susţinut", a spus soprana.

Programul galei a cuprins arii celebre de operetă şi musical compuse de Johann Strauss, Emmerich Kalman, Franz Lehar, Andrew Lloyd Weber sau Gherase Dendrino, Florin Comişel etc. Au cântat soliştii Alfred Pascu, Silvia Şohterus, Daniela Vlădescu, Doina Scripcaru, Stefan Popov, Florin Budnaru, Cătălin Petrescu. Trupa de balet a cules, la rându-i, aplauze, publicul remarcându-l în special pe Traian Vlaş.

Turneul TNO s-a înscris în cadrul Acordului bilateral de schimburi culturale între România şi Republica Arabă Egipt, fiind organizat de Ministerul Cultruii din România, Ministerul Culturii din Egipt, cu sprijinul Ambasadei României în această ţară.