Pandantive de acum 4500 de ani

Acesta au fost realizate din mandibule de câine

Muzeul Naţional de Istorie a României propune publicului pasionat de istorie, în micro-expoziţia “Exponatul lunii iunie”, două descoperiri importante şi deosebite din cadrul aşezării de tip tell de la Sultana-Malu Roşu, judeţul Călăraşi: două pandantive realizate din mandibule de Canis familiaris L. Vernisajul micro-expoziţiei are loc astăzi, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Bucureşti, Calea Victoriei, nr. 12.

Iată povestea acestor artefacte pline de mister,(aşa cum ne-au spus-o cei de la MNIR) care, totuşi, aduc o mică rază de lumină asupra obiceiurilor oamenilor care au trăit în aceste locuri acum câteva mii e ani. “Cele două pandantive realizate din mandibule de câine (Canis familiaris L.) au fost descoperite în anul 2010, în timpul cercetărilor arheologice din aşezarea de tip tell de la Sultana-Malu Roşu. Aceasta reprezintă una dintre primele aşezări atribuite culturii Gumelniţa (cca. 4500- 3950 ÎCh.) de pe teritoriul României, ce a făcut obiectul unor cercetări ştiinţifice, încă din anul 1923.” În anul 2001, cercetările arheologice au fost reluate de un colectiv de specialişti de la MNIR, aceştia fiind autorii descoperirilor ce fac obiectul expoziţiei. Tell-ul de la Sultana-Malu Roşu este amplasat pe malul drept al lacului Mostiştea, nu departe de satul Sultana, la cca. 7 km de Dunăre, pe teritoriul administrativ al comunei Mânăstirea, judeţul Călăraşi.
“Pandantivele din mandibule de câine (Canis familiaris L.) au fost descoperite în asociere cu locuinţa L14. Aceasta reprezintă o locuinţă incendiată, aflată în limita estică a aşezării preistorice de la Sultana-Malu Roşu, cu dimensiuni de cca. 6 x 8 m, orientată nord-sud. Tehnica de construcţie este cea a paiantei, pe două dintre laturi (nord şi vest) existând şanţuri de fundaţie, pe celelalte două laturi pereţii fiind construiţi direct pe sol.”

Locuinţa era formată dintr-o singură încăpere. Aici, cercetătorii au găsit un inventar tipic pentru comunităţile gumelniţene. Adică vase din ceramică, unelte de os, corn şi silex, râşniţe, resturi de animale, cărbune şi altele.

Ce reprezintă cele două piese de la Sultana? “Pe lângă funcţia lor practică şi decorativă, dovedită de studiul interdisciplinar efectuat asupra lor, aveau, fără îndoială, şi o funcţie simbolică. Acest fapt este demonstrat şi de caracterul lor de unicat, dar şi de contextul în care au fost descoperite – în asociere cu o locuinţă arsă şi abandonată. Astfel, pe baza datelor înregistrate putem afirma că cele două pandantive realizate din mandibule de câine (Canis familiaris L.) se leagă simbolic de întreg ciclul evolutiv al locuinţei L14, de construcţia acesteia, de existenţa sa şi de abandonarea ei, reprezentând, probabil, piese ce au legătură cu cei ce au trăit în această casă. Depunerea acestor două piese unice, în două momente cheie ale respectivei construcţii preistorice – fundarea şi abandonarea, reprezintă un indice important privind valoarea simbolică, rituală şi mistică a acestor artefacte. De asemenea, aceste două pandantive se pot lega şi de rolul ancestral al câinelului – cel de protector al casei, familiei şi comunităţii, dar şi de anumite activităţi economice specifice comunităţilor gumelniţene- vânătoarea sau creşterea animalelor.»
Micro-expoziţia va fi deschisă la MNIR până la 13 iulie 2014 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.