x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Poetul care a tratat umorul cu seriozitate

0
Autor: Claudia Daboveanu 12 Mai 2010 - 00:00
Poetul care a tratat umorul cu seriozitate Muzeul Literaturii Române/
Vezi galeria foto

Cosmin Ciotloş este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de litere din foarte tânăra generaţie. Din 2006, deţine rubrica de cronică literară în revista "România literară". Este semnatarul prefeţei volumului "Balade vesele şi triste", de George Topîrceanu, care apare astăzi în colecţia Biblioteca pentru toţi.

● Jurnalul Naţional: Spuneţi, în încheierea prefeţei volumului de faţă, că problema nu e că Topîrceanu ar fi un "minor". Întrebarea e: avem o literatură atât de mare încât să ne permitem luxul de a-l ignora? Renumiţi critici literari, de-a lungul vremii, s-au împărţit în tabere adverse: Garabet Ibrăileanu şi G. Călinescu îl plăceau, E. Lovinescu şi Pompiliu Constantinescu nu-l agreau. Ce-l face pe Topîrceanu să reziste probei timpului ?

Cosmin Ciotloş: Vorbind în prefaţă despre relaţia complicată dintre un minor (veţi vedea cine poate fi el) şi o majoră (veţi vedea de asemenea cine poate fi ea) am încercat să mă joc un pic cu un vers celebru aparţinându-i chiar lui Topîrceanu. Dar am făcut-o cumva în răspăr, tocmai pentru că nu cred că noţiunile acestea două sunt de vreun folos în literatură.

Critica literară, din câte ştiu, se publică în gazete pe foi normale, nu pe hârtie milimetrică, aşa încât, dacă un scriitor ne place sau ne displace, e o chestiune în primul rând de gust şi de expertiză, nu de calibrare. Autorii se împart în valoroşi şi irelevanţi, nu în mari şi mici. Despre Topîrceanu, ca să revin la el, s-a zis că ar fi fost minor. Iertaţi-mă, dar o astfel de încadrare mie unuia îmi sună a fugă de răspundere. Spui asta despre un autor numai când conştiinţa nu-ţi dă voie să spui că e slab.

Călinescu a intuit excelent sofismul şi a găsit o replică aşa cum numai el putea găsi, analizând universul minor (cu alte cuvinte miniatural) din "Balade..." şi din celelalte volume. A speculat avocăţeşte faptul că o formulare ca aceasta admite recurs şi a câştigat în cele din urmă procesul pe termen lung.


● E departe de a fi în vecinătatea tripletei de aur a poeţilor noştri - mă gândesc la Eminescu, Blaga, Arghezi -, dar nici de inserat printre nume ca Al. Bilciurescu, Dinu Lance ori Eugen Todie nu e. Topîrceanu are, mai mult decât succes de critică, acces la publicul larg. Se studiază-n şcoli, versurile sale-s puse pe muzică, prozodia face ca poeziile sale să fie lesne învăţate pe de rost. Ce-i lipseşte, totuşi, să fie un mare poet ?

Îi lipseşte, ca să răspund ca un critic de modă veche, o relaţie conflictuală cu limbajul. Eminescu, pe care tocmai l-aţi pomenit, a sucit gâtul stilisticii folosind, cel dintâi în poezia română, metafora în înţelesul ei tare. Versul său "Braţ molatic ca gândirea unui împărat poet" întorcea pur şi simplu pe dos termenii discuţiei, pentru că transforma o viziune de-o concreteţe certă într-una abstractă şi în tot cazul diafană.

Arghezi dădea încă o dată peste cap sintaxa prin nişte formulări care întrerupeau la tot pasul lectura comodă. Câţi nu s-au împiedicat în epocă de acuzativele lui imposibile! Dau un singur exemplu, faimos, din poezia "Prinţul": "Din depărtare, calul că-i nechează,/ Care prin adieri l-a cunoscut." Mai aproape de noi, Nichita Stănescu a fost şi el un astfel de reformator al verbului. Or, din punctul acesta de vedere, Topîrceanu e mai degrabă un protocolar.

El ştie limba de zi cu zi atât de bine încât nu face nici un efort s-o mai înveţe de la capăt, să-i mai strângă sau să-i mai lărgească din şuruburi. Singurele "impertinenţe" pe care şi le permite derivă chiar din impertinenţele morale. Când se enervează şi împunge câte un confrate, când ia de guler din senin câte-o instituţie care nu l-a nominalizat la premiile ei anuale, autorul acesta atât de blând devine parcă în mai mare măsură el însuşi.



● În volumul "Amintiri de la Viaţa românească", M. Sevastos povesteşte că Topîrceanu era un om retras, timid, cu o fire închisă. Totuşi, multe dintre poeziile sale-s pline de umor. Parodiile după creaţiile altor poeţi au făcut casă bună cu autopersiflarea. A vrut să scrie chiar un tratat despre râs, iar problema umorului n-o lua deloc "à la légère", preocupându-se la modul serios de chestiuni considerate neserioase. Ne-ar fi prins bine nouă, românilor, finalizarea proiectului "Problema râsului şi humorul românesc"?

Apropo şi de întrebarea precedentă, ştiţi ce e foarte curios la tratatul acesta? Topîrceanu găsise câteva metode standard, gramaticale aproape, de producere a umorului. O conjuncţie ici, un adverb colo şi gata poanta! "Foarte văduvă", e unul din exemplele pe care le dă. Nu s-a gândit însă că tot aşa, cu forţa, se poate construi şi o imagine poetică. "Nişte zid", scria negru pe alb Arghezi undeva. Între cele două găselniţe, diferenţa de substanţă e minimă.

Numai că dacă unul trage toată spuza pe turta râsului, celălalt e mai eficace şi converteşte totul în tensiune lirică. Prin urmare nu-i exclus ca, finalizat, studiul doct al lui Topîrceanu să fi fost nici mai mult nici mai puţin decât un involuntar "vademecum" de poezie modernă.


● Care sunt primele poezii sau primele versuri care vă vin în minte când spuneţi Topîrceanu?

Când eram încă în clasele primare, am dat peste bijuteria asta de stil insinuant, trimisă de Al. O. Teodoreanu (Păstorel care va să zică) lui Topîrceanu:
"Ai ajuns un tip ridicol,
Fiindcă-ai scris într-un articol,
Mai demult, ca recenzent,
Că un critic mare
N-are
Lecuţică de talent.

Tu, deşi nu l-ai numit,
Toată lumea a ghicit,
Când ai vrut să-i dai la cap,
Că te repezeai la melcu
Cel cu
Ochelari şi cioc de ţap

Ce te legi aşa de el?
Milă nu ţi-a fost defel
Să loveşti o oală spartă?
El, demult scrâşnind din falcă,
Calcă
Tot alăturea de artă.

Când, scriind, de păr se trage,
şi de neputinţă rage,
Caraghiosul tău erou,
Eu l-aş compara cu-o vacă,
Dacă
Lumea n-ar ţipa că-i bou.

El în cap la alţii cată
Au sau n-au talent? Şi, iată.
De atâţia ani în şir,
Se întreabă ce-i mai mare
Oare:
Eftimiu sau Shakespeare?"

Şi mi-am zis că un poet care primeşte aşa ceva în plic trebuie să fie un tip foarte interesant, mai interesant decât îl făceau să pară, la vremea aceea, fabulele pentru copii pe care le ştim cu toţii.


● Primăvara asta, totuşi, nu-i decât o copie?

Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi, timpul cald s-apropie...

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi,   george topîrceanu

 



Mai multe titluri din categorie

Concert coral cu public Lieduri şi romanţe de Schubert și Brahms

Concert coral cu public  Lieduri şi romanţe de Schubert și Brahms
Galerie Foto Filarmonica „George Enescu” anunță un nou concert cu public susținut, de astă dată, de corul instituției. De peste șapte decenii Corul Filarmonicii „George Enescu” este o prezență vie și onorantă în v...

“Moștenitorii României muzicale”: la Sala Radio, recital susținut de violoncelistul Andrei Ioniță și pianista Daria Tudor

“Moștenitorii României muzicale”: la Sala Radio, recital susținut de violoncelistul Andrei Ioniță și pianista Daria Tudor
Violoncelistul Andrei Ioniță, singurul câștigător român al prestigiosului concurs Ceaikovski de la Moscova, va susține, alături de pianista Daria Tudor, un recital în cadrul proiectului “Moștenitorii...

„Nabucco”, „Madama Butterfly” și „Don Quijote”, pe scena Operei Naționale București

„Nabucco”, „Madama Butterfly” și „Don Quijote”, pe scena Operei Naționale București
Vă așteptăm în această săptămână, în Sala Mare de spectacole, cu trei titluri celebre din repertoriul actual. Spectacolul de operă „Nabucco” de Giuseppe Verdi, „Madama Butterfly” de Giacomo Puccini...

România Sălbatică, cel mai vast proiect de film documentar desfășurat în țara noastră, va avea premiera națională la TIFF

România Sălbatică, cel mai vast proiect de film documentar desfășurat în țara noastră, va avea premiera națională la TIFF
Galerie Foto După mii de kilometri parcurși, sute de ore de filmare și 10 ani de pre-producție, cel mai mare proiect de fotografie și film documentar dedicat naturii din țara noastră, va fi lansat pe marile ecrane, în...

Documentarul „Copiii din canale”, un  proiect de artă participativă și incluziune comunitară, se filmează în luna iunie în București

Documentarul „Copiii din canale”, un  proiect de artă participativă și incluziune comunitară, se filmează în luna iunie în București
Galerie Foto Bradamante film, alături de o prestigioasă echipă internațională: Michela Scolari (scenarist/ producător/ regizor), Felix Maximilian (producător), Jerry Ying (producător), David Zuckerman (producător) și...

Radu Muntean revine la Cannes, cu noul lui film Întregalde

Radu Muntean revine la Cannes, cu noul lui film Întregalde
”Întregalde”, cel mai nou lungmetraj regizat de Radu Muntean (”Alice T.”, „Hârtia va fi albastră”, „Marţi, după Crăciun”) a fost selecționat în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs de la...

Simfonii de Haydn și Schumann dirijate de Horia Andreescu pe scena Ateneului Român

Simfonii de Haydn și Schumann dirijate de Horia Andreescu pe scena Ateneului Român
Filarmonica „George Enescu” anunță că s-au pus în vânzare biletele pentru concertul simfonic cu public de joi, 17 și vineri, 18 iunie 2021, în care Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu” va fi...

Secțiune dedicată regizorului Radu Jude la FESTIVAL DEI POPOLI – Festivalul Internațional de Film Documentar de la  Florența

Secțiune dedicată regizorului Radu Jude la  FESTIVAL DEI POPOLI – Festivalul Internațional de Film Documentar de la  Florența
În perioada 15-18 iunie 2021, sub genericul POPOLI RELOADED, FESTIVAL DEI POPOLI – Festivalul Internațional de Film Documentar de la Florența prezintă o ediție specială a festivalului cel va avea ca invitat de...

Muzeul Parfumului la Noaptea Muzeelor

Muzeul Parfumului la Noaptea Muzeelor
Galerie Foto În București, 50 de muzee, galerii de artă, colecții, creativi, instituții publice de cultură și asociații, institute culturale, universități, coruri naționale, rezidențe, opere, festivaluri, expoziții...

Piesa anului 2019, premiată de UNITER, pe scena TNB! One Woman show de excepție, cu Florentina Țilea!

Piesa anului 2019, premiată de UNITER, pe scena TNB!  One Woman show de excepție, cu Florentina Țilea!
Galerie Foto ”Hai, să vorbim despre viață!” de Ana Sorina Corneanu, desemnată Cea mai bună piesă a anului 2019, la Concursul de Dramaturgie organizat de UNITER, este viitoarea premieră a Teatrului Național “I....

MARIANA NICOLESCO. La o aniversare Darclée

MARIANA NICOLESCO. La o aniversare Darclée
De un sfert de veac Festivalul şi Concursul Internaţional de Canto ce poartă numele legendarei soprane Hariclea Darclée, născută la Brăila, sunt acele manifestări extraordinare inspirate şi coordonate de o...

„FEMEI OBIȘNUITE” din 2 iulie în cinematografe

„FEMEI OBIȘNUITE” din 2 iulie în cinematografe
Galerie Foto „Femei obișnuite/ Simple Women”, debutul în lungmetraj al regizoarei italiene Chiara Malta, co-produs de Ada Solomon și cu actrița americană de origine română Elina Löwensohn în distribuție, va fi lansat pe...

Vânzări spectaculoase de bilete pentru UNTOLD 2021

Vânzări spectaculoase de bilete pentru UNTOLD 2021
Într-o singură zi au fost vândute peste 11.000 de bilete pentru festivalul UNTOLD. Acesta se va desfășura în perioada 9-12 septembrie 2021. "Venim din nou cu super veşti. Anul 2021 se anunţă a fi unul magic...

„Xena: Prințesa războinică”, din iulie la TNT

„Xena: Prințesa războinică”, din iulie la TNT
Galerie Foto Producția americană „Xena: Prințesa războinică/ Xena: Warrior Princess”, cu Lucy Lawless în rol principal, se alătură, din luna iulie, serialelor clasice difuzate de...

Teatrul Apropo ridică pentru prima dată cortina, după o pauză de mai bine de un an

Teatrul Apropo ridică pentru prima dată cortina, după o pauză de mai bine de un an
Galerie Foto Teatrul Apropo ridică pentru prima dată cortina, după o pauză de mai bine de un an.  Pe 12 iunie, spectacolul 404 LOVE, jucat pentru prima oară cu public, deschide stagiunea din...
Serviciul de email marketing furnizat de