x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Poetul care a tratat umorul cu seriozitate

0
Autor: Claudia Daboveanu 12 Mai 2010 - 00:00
Poetul care a tratat umorul cu seriozitate Muzeul Literaturii Române/
Vezi galeria foto

Cosmin Ciotloş este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de litere din foarte tânăra generaţie. Din 2006, deţine rubrica de cronică literară în revista "România literară". Este semnatarul prefeţei volumului "Balade vesele şi triste", de George Topîrceanu, care apare astăzi în colecţia Biblioteca pentru toţi.

● Jurnalul Naţional: Spuneţi, în încheierea prefeţei volumului de faţă, că problema nu e că Topîrceanu ar fi un "minor". Întrebarea e: avem o literatură atât de mare încât să ne permitem luxul de a-l ignora? Renumiţi critici literari, de-a lungul vremii, s-au împărţit în tabere adverse: Garabet Ibrăileanu şi G. Călinescu îl plăceau, E. Lovinescu şi Pompiliu Constantinescu nu-l agreau. Ce-l face pe Topîrceanu să reziste probei timpului ?

Cosmin Ciotloş: Vorbind în prefaţă despre relaţia complicată dintre un minor (veţi vedea cine poate fi el) şi o majoră (veţi vedea de asemenea cine poate fi ea) am încercat să mă joc un pic cu un vers celebru aparţinându-i chiar lui Topîrceanu. Dar am făcut-o cumva în răspăr, tocmai pentru că nu cred că noţiunile acestea două sunt de vreun folos în literatură.

Critica literară, din câte ştiu, se publică în gazete pe foi normale, nu pe hârtie milimetrică, aşa încât, dacă un scriitor ne place sau ne displace, e o chestiune în primul rând de gust şi de expertiză, nu de calibrare. Autorii se împart în valoroşi şi irelevanţi, nu în mari şi mici. Despre Topîrceanu, ca să revin la el, s-a zis că ar fi fost minor. Iertaţi-mă, dar o astfel de încadrare mie unuia îmi sună a fugă de răspundere. Spui asta despre un autor numai când conştiinţa nu-ţi dă voie să spui că e slab.

Călinescu a intuit excelent sofismul şi a găsit o replică aşa cum numai el putea găsi, analizând universul minor (cu alte cuvinte miniatural) din "Balade..." şi din celelalte volume. A speculat avocăţeşte faptul că o formulare ca aceasta admite recurs şi a câştigat în cele din urmă procesul pe termen lung.


● E departe de a fi în vecinătatea tripletei de aur a poeţilor noştri - mă gândesc la Eminescu, Blaga, Arghezi -, dar nici de inserat printre nume ca Al. Bilciurescu, Dinu Lance ori Eugen Todie nu e. Topîrceanu are, mai mult decât succes de critică, acces la publicul larg. Se studiază-n şcoli, versurile sale-s puse pe muzică, prozodia face ca poeziile sale să fie lesne învăţate pe de rost. Ce-i lipseşte, totuşi, să fie un mare poet ?

Îi lipseşte, ca să răspund ca un critic de modă veche, o relaţie conflictuală cu limbajul. Eminescu, pe care tocmai l-aţi pomenit, a sucit gâtul stilisticii folosind, cel dintâi în poezia română, metafora în înţelesul ei tare. Versul său "Braţ molatic ca gândirea unui împărat poet" întorcea pur şi simplu pe dos termenii discuţiei, pentru că transforma o viziune de-o concreteţe certă într-una abstractă şi în tot cazul diafană.

Arghezi dădea încă o dată peste cap sintaxa prin nişte formulări care întrerupeau la tot pasul lectura comodă. Câţi nu s-au împiedicat în epocă de acuzativele lui imposibile! Dau un singur exemplu, faimos, din poezia "Prinţul": "Din depărtare, calul că-i nechează,/ Care prin adieri l-a cunoscut." Mai aproape de noi, Nichita Stănescu a fost şi el un astfel de reformator al verbului. Or, din punctul acesta de vedere, Topîrceanu e mai degrabă un protocolar.

El ştie limba de zi cu zi atât de bine încât nu face nici un efort s-o mai înveţe de la capăt, să-i mai strângă sau să-i mai lărgească din şuruburi. Singurele "impertinenţe" pe care şi le permite derivă chiar din impertinenţele morale. Când se enervează şi împunge câte un confrate, când ia de guler din senin câte-o instituţie care nu l-a nominalizat la premiile ei anuale, autorul acesta atât de blând devine parcă în mai mare măsură el însuşi.



● În volumul "Amintiri de la Viaţa românească", M. Sevastos povesteşte că Topîrceanu era un om retras, timid, cu o fire închisă. Totuşi, multe dintre poeziile sale-s pline de umor. Parodiile după creaţiile altor poeţi au făcut casă bună cu autopersiflarea. A vrut să scrie chiar un tratat despre râs, iar problema umorului n-o lua deloc "à la légère", preocupându-se la modul serios de chestiuni considerate neserioase. Ne-ar fi prins bine nouă, românilor, finalizarea proiectului "Problema râsului şi humorul românesc"?

Apropo şi de întrebarea precedentă, ştiţi ce e foarte curios la tratatul acesta? Topîrceanu găsise câteva metode standard, gramaticale aproape, de producere a umorului. O conjuncţie ici, un adverb colo şi gata poanta! "Foarte văduvă", e unul din exemplele pe care le dă. Nu s-a gândit însă că tot aşa, cu forţa, se poate construi şi o imagine poetică. "Nişte zid", scria negru pe alb Arghezi undeva. Între cele două găselniţe, diferenţa de substanţă e minimă.

Numai că dacă unul trage toată spuza pe turta râsului, celălalt e mai eficace şi converteşte totul în tensiune lirică. Prin urmare nu-i exclus ca, finalizat, studiul doct al lui Topîrceanu să fi fost nici mai mult nici mai puţin decât un involuntar "vademecum" de poezie modernă.


● Care sunt primele poezii sau primele versuri care vă vin în minte când spuneţi Topîrceanu?

Când eram încă în clasele primare, am dat peste bijuteria asta de stil insinuant, trimisă de Al. O. Teodoreanu (Păstorel care va să zică) lui Topîrceanu:
"Ai ajuns un tip ridicol,
Fiindcă-ai scris într-un articol,
Mai demult, ca recenzent,
Că un critic mare
N-are
Lecuţică de talent.

Tu, deşi nu l-ai numit,
Toată lumea a ghicit,
Când ai vrut să-i dai la cap,
Că te repezeai la melcu
Cel cu
Ochelari şi cioc de ţap

Ce te legi aşa de el?
Milă nu ţi-a fost defel
Să loveşti o oală spartă?
El, demult scrâşnind din falcă,
Calcă
Tot alăturea de artă.

Când, scriind, de păr se trage,
şi de neputinţă rage,
Caraghiosul tău erou,
Eu l-aş compara cu-o vacă,
Dacă
Lumea n-ar ţipa că-i bou.

El în cap la alţii cată
Au sau n-au talent? Şi, iată.
De atâţia ani în şir,
Se întreabă ce-i mai mare
Oare:
Eftimiu sau Shakespeare?"

Şi mi-am zis că un poet care primeşte aşa ceva în plic trebuie să fie un tip foarte interesant, mai interesant decât îl făceau să pară, la vremea aceea, fabulele pentru copii pe care le ştim cu toţii.


● Primăvara asta, totuşi, nu-i decât o copie?

Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi, timpul cald s-apropie...

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi,   george topîrceanu

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Soțiile de Tarryn Fisher, un thriller despre poligamie, adevăruri care nu pot fi acceptate și realități alternative

Soțiile de Tarryn Fisher, un thriller despre poligamie, adevăruri care nu pot fi acceptate și realități alternative
Galerie Foto Câteodată, chiar și o singură căsnicie poate fi dificilă. Cum ar putea fi așadar gestionate trei în același timp? „Vă iubesc pe toate diferit, dar în mod egal” nu pare a fi un răspuns foarte mulțumitor....

Cărți care au inspirat filme de succes

Cărți care au inspirat filme de succes
Galerie Foto Micuțele Doamne a fost ecranizat de mai multe ori, de fiecare dată cu atenție pentru detalii și cu un casting extrem de interesant. Însă totul a fost posibil pentru că volumul de la...

Valori europene România  - Germania. Orchestrele Naţionale de Tineret, un film original, în premieră online, pe 2 decembrie

Valori europene România  - Germania. Orchestrele Naţionale de Tineret, un film original, în premieră online, pe 2 decembrie
Galerie Foto Valori europene România  - Germania. Orchestrele Naţionale de Tineret – este titlul filmului original ce va fi difuzat online pe 2 decembrie 2020, ora 19:00 la adresa...

Romanul L'Anomalie, marele câștigător GONCOURT 2020, în pregătire în colecția ANANSI. World Fiction

Romanul L'Anomalie, marele câștigător GONCOURT 2020, în pregătire în colecția ANANSI. World Fiction
Romanul L'Anomalie, de Hervé Le Tellier, este câștigătorul ediției de anul acesta al celei mai importante distincții literare care se acordă în Franța: Premiul Goncourt.   Acesta este cel de-al...

Despre dragoste, cu François Truffaut. Filme cu Catherine Deneuve, Fanny Ardant, Gérard Depardieu

Despre dragoste, cu François Truffaut. Filme cu Catherine Deneuve, Fanny Ardant, Gérard Depardieu
Galerie Foto O colecție de 12 filme semnate de influentul regizor francez François Truffaut vor fi disponibile, din această toamnă, pe platforma de streaming TIFF Unlimited (unlimited.tiff.ro)....

Poema Română de George Enescu, în premieră pe FestivalEnescu.ro de Ziua Națională a României

Poema Română de George Enescu, în premieră pe FestivalEnescu.ro de Ziua Națională a României
Galerie Foto Festivalul Internațional George Enescu invită iubitorii muzicii la premiera lucrării Poema Română pe site-ul www.festivalenescu.ro, pentru celebrarea Zilei Naționale a României. Poema Română a fost...

Festivalul Național de Teatru, la final

Festivalul Național de Teatru, la final
Festivalul Național de Teatru a început cu Livada lui Strehler și s-a încheiat cu Electra lui Vitez. S-a derulat între sentimentul unei acute pierderi (livada) și cel al unor imense energii, apte să facă posibil...

România acum 100 de ani. Vremea personalităților care sunt acum nume de străzi și instituții 

România acum 100 de ani. Vremea personalităților care sunt acum nume de străzi și instituții 
Galerie Foto Viața culturală românească era în plină expansiune în anul 1920. Marii scriitori realiști erau deja faimoși: Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ioan Slavici, Camil Petrescu. De asemenea, Lucian Blaga își lua...

They parlaient idéale, o puternică odă închinată visării la forme alternative de existență și comuniune, câștigă Marele Premiu BIEFF 2020

They parlaient idéale, o puternică odă închinată visării la forme alternative de existență și comuniune, câștigă Marele Premiu BIEFF 2020
Galerie Foto Cea de-a 10-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București BIEFF, prima din istoria evenimentului organizată într-o formulă hibrid, online și offline, s-a încheiat duminică, pe 29...

Ziua a opta. FNT 30.

Ziua a opta. FNT 30.
Galerie Foto     Programul celei de-a opta zile a FNT 30 / FNT ALTFEL reuneşte nouă evenimente pe două scene...

Folclor simfonic la Filarmonica Sibiu de Ziua Națională

Folclor simfonic la Filarmonica Sibiu de Ziua Națională
Galerie Foto Un program alcătuit 100% din adaptări simfonice ale unor piese tradiționale româneşti va putea fi urmărit în direct de Ziua Naţională a României. Alături de muzicienii Filarmonicii Sibiu, dirijați de...

Pictorul Ștefan Câlția dăruiește Bradul Copilăriei pentru educația copiilor din medii defavorizate

Pictorul Ștefan Câlția dăruiește Bradul Copilăriei pentru educația copiilor din medii defavorizate
Galerie Foto Pictorul Ștefan Câlția participă la cea de-a douăzecea ediție a evenimentului caritabil Festivalul Brazilor de Crăciun, organizat de Salvați Copiii România. În data de 10 decembrie, în cadrul Galei Brazilor...

„Oedipe” și „O scrisoare pierdută” transmise online de Opera Națională București cu ocazia Zilei Naționale a României

„Oedipe” și „O scrisoare pierdută” transmise online de Opera Națională București cu ocazia Zilei Naționale a României
Galerie Foto Opera Națională București va transmite online spectacolele „Oedipe” de George Enescu și „O scrisoare pierdută” operă în două acte și un prolog de Dan Dediu, mați, 1 decembrie 2020, cu ocazia Zilei...

CONCERTUL EXTRAORDINAR „GHEORGHE ZAMFIR ȘI PRIETENII” difuzat de 1 decembrie pe TVR 1!

CONCERTUL EXTRAORDINAR „GHEORGHE ZAMFIR ȘI PRIETENII”  difuzat de 1 decembrie pe TVR 1!
Galerie Foto creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție, în colaborare cu Televiziunea Română, oferă publicului, de Ziua Națională a României, concertul extraordinar „GHEORGHE ZAMFIR ȘI PRIETENII”, care va fi dif...

Ziua României. Un potpuriu de evenimente extraordinare ce reprezintă cultura și istoria României, în întreaga lume, de 1 decembrie 2020

Ziua României. Un potpuriu de evenimente extraordinare ce reprezintă cultura și istoria României, în întreaga lume, de 1 decembrie 2020
Galerie Foto Sărbătorirea Zilei Naționale a României va fi marcată de Institutul Cultural Român printr-o serie de evenimente online de promovare a culturii și civilizației românești. Concerte, expoziții, conferințe...
Serviciul de email marketing furnizat de