Praga: revoluţie culturală românească

● CORESPONDENŢĂ DIN PRAGA ● Cehilor le place, printre altele, să stea la semafor fără să se grăbească şi să-şi petreacă timpul prin cafenele în compania unei ţigări (aici normele UE se aplică extrem de selectiv) şi, eventual cu această ocazie, să asculte o muzică bună sau, de ce nu, niscaiva poezii.

Pornind de la aceste date, Institutul Cultural Român a organizat, prin ICR Praga, "Ziua Bucureştiului în Praga", manifestare culturală legată de aniversarea a 550 de ani de la atestarea capitalei României, care se întinde pe parcursul a aproape o lună şi cuprinde câteva zeci de evenimente. La prima vedere, numai dacă lecturezi programul evenimentelor culturale - care cuprinde seri de muzică şi poezie, teatru, proiecţie de filme artistice şi documentare, prelegeri pe diverse teme (literatură, arhitectură, etc), spectacole multimedia, concerte - îţi dai seama că întreaga acţiune este o întreagă nebunie.

Acţiunea culturală se împarte în patru mari perioade: prima prezintă Bucureştiul antebelic (1859-1917), a doua pe cel interbelic (1918-1939), războiul şi perioada comunistă (1940-1989) şi, în fine, perioada postcomunistă. "Încercăm să promovăm acea imagine frumoasă pe care o are Bucureştiul antebelic şi interbelic", ne explică Mircea Dan Duţă, directorul ICR Praga, şi să păstrăm echilibrul între ce ştim că are succes şi promovarea valorilor româneşti".

CUNOŞTINŢE VECHI
La promovarea valorilor româneşti au ajutat în ultimii ani atât nenumăratele traduceri care s-au făcut din literatura română, turneele întreprinse de mai multe teatre aici dar şi popularitatea de care se bucură, chiar şi aici, noul val de regizori români. Astfel, nume precum Radu Munteanu, Petru Cimpoieşu, Maria Răducanu, Gianina Cărbunariu, Lia  Bugnar - sunt familiare cehilor.

PUBLIC
Dar să nu credem că publicul acestor evenimente este constituit numai din locuitorii Pragăi. Capitala Cehiei este în primul rând un oraş turistic, iar evenimentele care se desfăşoară în aer liber atrag mulţi turişti. Acum, mai mulţi ca niciodată: speriaţi de preţurile din sezon, majoritatea turiştilor a "emigrat" către extrasezon şi astfel, la ora actuală Praga se confruntă cu un aflux nesperat de public. "Este un proiect atractiv pentru piaţa cehă", ne spune şi Veronica Miclea, director adjunct al ICR Praga.

"Am desfăşurat în Piaţa Teatrului Naţional, care este un simbol al culturii cehe, mai multe acţiuni şi toate s-au bucurat de popularitate".
Unul dintre evenimentele desfăşurate aici a fost, la 23 septembrie, spectacolul de muzică şi joc de marionete "Bucureşti Mahala de suflet", spectacol care s-a născut din colaborarea dintre Compania PurAnima şi cântăreaţa de jazz Irina Sârbu. "Bucureşti. Mahala de suflet", este invitaţia la un spectacol cu muzică interbelică, pian şi voce, Irina Sârbu, iar momentele de teatru cu marionete sunt însufleţite de actorii Companiei de teatru, Florentina Tanase, Petronela Purima, Vlad Tănase.

"Mână birjar", şi "Hai să ne întâlnim sâmbătă seara într-o cârciumioara la şosea", unde Cristian Vasile îi dă rendez-vous Zarazei şi îi face o declaraţie de senzaţie: "Iubesc femeia, femeia blondă, brună, cu ochi verzi ca marea." După acest periplu citadin, oprirea se face "În gară la Leordeni", unde vei gusta un "bun îi vinul ghiurghiuliu", pe acordurile lăutăreşti ale tarafului Mariei Tănase.




"Literatura română sub comunism" este numele prelegerii pe care profesorul Eugen Negrici l-a susţinut la cafeneaua literară Krassny Ztraty. "Aspectul câmpului de luptă după bătălie este, mai degrabă, frisonant", a conchis domnul Negrici. "Printre atâţia răniţi, muribunzi şi morţi de-a binelea se află doar câţiva supravieţuitori care au avut inspiraţia sau norocul să nu se grăbească să debuteze în anii 50, să nu se precipite să fie viteji, să scoată capul din tranşee, când nu era cazul (precum autorii literaturii cu şopârle) şi, mai presus de toate, să se adăpostească într-un loc ferit de miradoarele partidului."

AU FOST...
O întâlnire cu Dan Parjovschi; expoziţii permanente de fotografie în trei locuri (unul - cafeneaua de tradiţie Krassny Ztraty, unde se desfăşoară o parte din evenimentele culturale); proiectarea de filme documentare "Târgul moşilor" sau "Bucureşti, oraşul contrastelor"; spectacole ale Teatrului Nottara; musicalul "D'ale Carnavalului" (Universitatea de Vest); proiecţia filmului "Buletin de Bucureşti"; seri dedicate lui Nichita Stănescu - iată numai câteva dintre evenimentele desfăşurate până acum. Iar până la 2 octombrie evenimentele culturale vor continua.


Anul 2010 va fi anul muzicii
Gabriela Magirescu şi Florin Iaru se vor afla în curând la Praga cu ocazia deschiderii expoziţiei de fotografie "Bucureşti în tranziţie". La 1 octombrie Bogdan Movileanu va ţine prelegerea "Filme dulci ca-n Bucureşti nicăieri nu mai găseşti. Bucureşti în film şi filmul în Bucureşti", după care vor fi proiectate trei scurtmetraje artistice care nu mai au nevoie de prezentare: "Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea" (regia Cristi Puiu, 2004), "Challenge Day" (regia napoleon Helmis, 2005) şi "Apartamentul" (regia Cristian Popescu jr, 2004).

Dacă "Luna 9 a Bucureştiului" se opreşte aici, evident că ICR Praga îşi va continua activitatea cu alte evenimente. Întrucât anul 2010 marchează 90 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-cehe, şi anul viitor se anunţă plin de evenimente. Anul 2010 va fi anul muzicii şi se vor organiza acţiuni culturale dedicate compozitorilor români din anii '50-'70. În noiembrie 2010 se va organiza, tot la Praga un Festival de Jazz împreună cu o expoziţie dedicată istoriei jazz-ului românesc.