x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Rangurile se câştigă, nu se moştenesc...

0
Autor: Claudia Daboveanu 18 Noi 2009 - 00:00
Rangurile se câştigă, nu se moştenesc...
Vezi galeria foto

Despre "Ciocoii vechi şi noi" s-ar părea că s-a zis cam totul. Am discutat, totuşi, cu istoricul şi criticul literar Mircea Anghelescu, profesor la catedra de Litere a Universităţii Bucureşti, despre o abordare modernă a romanului.



Jurnalul Naţional: Încep cu o confidenţă: din lista iniţială a "Bibliotecii pentru toţi" pe 2009, romanul "Ciocoii vechi şi noi" lipsea. A fost introdus ulterior primei schiţe de proiect, pentru că din ce în ce mai mulţi cititori au cerut tipărirea acestei cărţi. Dincolo de programa şcolară, ce credeţi că-i "mână-n luptă" pe români să citească Nicolae Filimon?

Mircea Anghelescu:
Un prim răspuns ar putea fi că cei care au cerut cartea o citiseră deja: că e vorba deci de părinţii care considerau că e bine ca şi copiii lor să o citească. Dar miezul problemei rămâne: marea literatură se face cu marile noastre probleme. "Ciocoii vechi şi noi" este un roman tăiat în piatra marilor epopei. Într-o vreme de schimbări importante, de ridicare a oamenilor noi, puternici şi adesea fără scrupule, self-made men, Păturică întruchipează personajul tip, cumulând principalele lui trăsături. De două secole trăim, dacă acceptaţi generalizarea, într-o lume în care rangurile, averile şi recunoaşterea publică nu se mai moştenesc, ci se câştigă. Se câştigă oricum, cu mijloace cinstite sau necinstite, iar Păturică este prototipul celor din urmă, admirabil plasat într-un mediu istoric care a favorizat asemenea ascensiuni. Epoca noastră îngăduie, ba chiar sti-mulează repetarea poveştii lui, în condiţii istorice parţial asemănătoare. E firesc deci ca interesul oamenilor să se manifeste pentru Păturică şi pentru ascensiunea lui, fie că vedem în roman un manual de acţiune (cum vedea şi el în cartea lui Machiavelli), fie că îl considerăm un manual de moralitate, datorită finalului cam incredibil: ticălosul e pedepsit până la urmă.

"Ne regăsim în el..."

Jurnalul Naţional: N. Filimon a avut "curajul" de a zugrăvi primul portret-robot al arivistului din literatura română: Dinu Păturică. Nici alţi scriitori n-au ocolit acest tip de personaj atât de recognoscibil în viaţa de zi cu zi: I.L. Caragiale, Eminescu, Duiliu Zamfirescu, Cezar Petrescu etc. Şi totuşi, când vine vorba despre un tip venal, lipsit de scrupule, parvenit, viclean, duplicitar, imoral, laş, extrem de ambiţios, ipocrit etc., lumea aseamănă persoana cu Dinu Păturică, nu cu alt erou literar cu însuşiri similare. De ce?

Mircea Anghelescu:
Bănuiesc doar, nu pot să afirm cu tărie, că Păturică este un erou mai credibil decât parveniţii care i-au urmat pentru că schematismul lui nu e structural, ci este impus de caracterul epopeic al romanului, adică exemplar, prototipic: el nu este o aglomerare de defecte, ci poartă în filigran defectele şi calităţile unui personaj excepţional, dar uman. Este venal, fără scrupule, imoral etc., dar nu este un prost, nici un incult. Ambiţia lui enormă este servită nu numai de ipocrizie, ci şi de dorinţa de a se instrui, de osârdia cu care îşi clădeşte "cariera" de parvenit: învaţă greceşte (limba protipendadei), citeşte pe clasici ca să găsească exemple (proaste, dar nu procedeul e greşit, ci finalitatea), învaţă să cunoască pe oameni şi să-i folosească, depune un efort considerabil şi nu pierde din vedere scopul ultim etc. ˝i nu ştiu dacă este laş, dar oricum nu este un fricos, dacă pot face această distincţie.
Ne referim la Păturică şi nu la alt erou de literatură când este vorba de un ambiţios care nu se dă în lături de la nimic, dar nu de un simplu criminal. El ne intrigă, dar ne şi atrage pentru că e evident o greşeală în toate socotelile care-l duc la pierzare: cu atâtea eforturi şi cu calităţile lui native, reuşea mai bine pe drumul cel drept şi nu ajungea la ocna părăsită. Într-un fel, ne regăsim în el, în ardoarea cu care îşi doreşte ceva şi luptă pentru acel ceva.

Jurnalul Naţional: În plină campanie electorală, e imposibil să nu găseşti similitudini între personajele de pe scena politică promovate de mijloacele media şi multitudinea de caracteristici ale personajului Dinu Păturică. Dacă are un caracter moralizator, aşa cum unii critici susţin că are, romanul ar trebui, poate, să aibă motoul "Aşa nu!". Numai că exact acele însuşiri se pare că-i fac pe politicieni să-şi atingă scopul visat, puterea şi averea. Atunci cheia ar putea fi o capcană, mai ales pentru cititorul inocent - mai ales dacă n-are răbdare să citească până la sfârşit.

Mircea Anghelescu:
"Ciocoii vechi şi noi" este un roman despre tipurile umane dintotdeauna, ele se pot regăsi în fiecare moment şi nu se perimează, cum nu s-au perimat tipurile lui Caragiale, dar intriga, decorul epocii în care evoluează aceste tipuri umane, şi deci ipostazele lor particulare, aparţin unei perioade istorice dinainte de reinventarea democraţiei, adică a alegerilor moderne. Păturică desfăşoară o activitate şi are calităţile (sau defectele?) potrivite într-o societate autoritară, el poate fi înrudit cu eroii din romanul "Adio, Europa" al lui I.D.Sîrbu, nu cu cei din "Scrisoarea pierdută". De altfel, v-aţi gândit vreodată ce puţine cărţi, romane mai ales, avem despre această lume a celor care aleg şi a celor aleşi, despre aceste epoci de efervescenţă electorală? Avem câteva satire şi pamflete din secolul al XIX-lea, dar romane nu, şi mi se pare semnificativ. E un exerciţiu politic pe care nu l-a asimilat bine o lume unde epocile de democraţie efectivă au fost scurte şi rare. Păturică este eroul înşelător dinaintea epocii demagogice, a sufragiului universal şi a puterii smulse maselor prin promisiuni populiste ; asemănările lui cu unii politicieni de azi sunt doar caracterologice: procedeele sunt diferite. E venal şi ipocrit, dar nu e demagog pentru că nu avea de ce să fie.

Regulile lumii noi

Jurnalul Naţional: Credeţi că un personaj precum Dinu Păturică e mai popular în România decât un Rastignac sau un Julien Sorel în Franţa, doar pentru că suntem la porţile Orientului, unde totu-i posibil? Parveniţi există, totuşi, peste tot în lume...

Mircea Anghelescu:
Într-un fel da, Păturică este în orice caz un tip popular şi astăzi, dar un Julien Sorel nu cred că mai e posibil. Sorel se visează un Napoleon în timp ce Păturică e avid de bani, să facă "stare". Dar nu e nici el un tip banal, are o demonie într-însul şi un amestec de mari defecte şi calităţi care exclud simplitatea. S-ar putea ca Păturică să ne atragă prin această aroganţă a modelului damnat, model al unei alcătuiri umane coerente, dominatoare şi totodată tragice. Zic tragic pentru că dorinţa de realizare, de depăşire a părinţilor, a înaintaşilor etc. ne este proprie tuturor, şi acest lucru este foarte firesc; e adevărat că nu toţi utilizăm mijloacele infamante ale lui Păturică, însă nici nu avem forţa şi disponibilităţile lui. El nu ştie că se poate reuşi şi altfel...

Jurnalul Naţional: Deşi "ciocoismul", cu tot ce incumbă, repugnă, romanul a fost citit de milioane de oameni, fiind scris cu aproape 150 de ani în urmă - desigur pe diverse "grade" de receptare estetică. Valoarea sa constă şi în faptul că rezistă probei timpului, trezind interesul fiecărei generaţii. Ce s-ar mai putea scrie - pentru contrapondere pe următorii 150 de ani?

Mircea Anghelescu:
Romanul lui Filimon este mare şi ne fascinează pentru că ocupă toată scena epocii: el pare să fie epopeea naşterii unei lumi noi, a lumii moderne, în care trăim încă, şi ea fixează cu duritate regulile acestei lumi, faţă de care nu mai putem nutri iluzii. În comparaţie cu "Ciocoii vechi şi noi", celelalte încercări contemporane (uneori neterminate) sunt simple schiţe, palide construcţii fără forţă. Trebuie să aşteptăm treizeci de ani până la următorul roman puternic al unui tip burghez, pozitiv de data asta, adică în orice caz fără tarele lui Păturică: "Mara" lui Slavici. Dar suntem de multă vreme emancipaţi de sub tirania unui model anume, a unei personalităţi, soluţii de viaţă, destin. Noi căutăm diferenţele, destinele individuale, căile şi situaţiile particulare pentru că noi suntem aşa, asemănători dar foarte diferiţi, şi adesea nu ştim de ce. Ce s-ar mai putea scrie, şi ce se scrie efectiv de mulţi prozatori plini de forţă şi talent, este morfologia acestei fărâmiţări, eventual istoria ei.

5389-107112-bpt_36_ciocoii.jpg"Portretul poetului Alecu Văcărescu"
Portretul poetului Alecu Văcărescu e realizat în maniera specifică stilului Biedermeier. Lucrarea poartă o inscripţie interesantă în litere chirilice "Om care-n veacuri abia-l dă firea/ în grab răpitu-ne l-a pizmuirea" care face referire la moartea în condiţii necunoscute a poetului. Portretul îl reprezintă pe acesta într-o atitudine demnă şi grandioasă.  Chladek este atent la cele mai mici detalii legate de personalitatea poetului. Fruntea lată, privirea inteligentă, expresia feţei precum şi cărţie şi instrumentele de scris din planul secund fac trimitere evidentă la profesia intelectuală a personajului. Contemporani, Anton Chaldek şi Nicolae Filimon au aceleaşi preocupări în construcţia personajului: analiza fizionomistă. Izul oriental şi acurateţea cu care sunt construite personajele fac o punte evidentă de legătură între literatura şi creaţia plastică din secolul XIX. Analiza psihologică trece pe plan secund, în favoarea mesajului pe care ştiinţa citirii expresiei chipului îl trasmite deopotrivă privitorilor şi cititorilor.  (Valentina Iancu)


Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 



Mai multe titluri din categorie

TNTm / Din nou împreună în sălile de spectacol! Teatrul Național Timișoara se redeschide publicului

TNTm / Din nou împreună în sălile de spectacol! Teatrul Național Timișoara se redeschide publicului
Galerie Foto Din nou împreună în sălile de spectacol! Teatrul Național Timișoara se redeschide publicului după mai mult de jumătate de an în care, într-un context epidemiologic dur, întâlnirea cu spectatorii a avut loc ex...

O nouă provocare la Palatul Mogoșoaia - Concursul Internațional de arte plastice și literatură Martha Bibescu

O nouă provocare la Palatul Mogoșoaia - Concursul Internațional de arte plastice și literatură Martha Bibescu
Asociatia Pro Valores și Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, organizează a doua ediție a Concursului Internațional de arte plastice și literatură care poartă numele fascinantei prințese Martha Bibescu,...

„INT. EXT.”, un performance-manifest despre condiția artistului în pandemie, LIVE în vitrinele Galateca

„INT. EXT.”, un performance-manifest despre condiția artistului în pandemie, LIVE în vitrinele Galateca
LIVE în vitrinele Galateca, într-o perioadă în care sălile de teatru din București sunt închise pe o perioadă nedeterminată. Un spectacol-statement despre condiția artistului în pandemie. Un performance...

4 mai – “Enescu Forever” online de la Palatul Tinerimea Română

4 mai – “Enescu Forever” online de la Palatul Tinerimea Română
Galerie Foto În acest an, când se împlinesc 140 de ani de la naşterea marelui compozitor român George Enescu, Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română prezintă concertul omagial "Enescu Forever", eveniment ce va conţine...

„Destinația Eurovision”: Imagini în exclusivitate cu parcursul României la concursul internațional, în fiecare seară, la TVR 1

„Destinația Eurovision”: Imagini în exclusivitate cu parcursul României la concursul internațional, în fiecare seară, la TVR 1
Galerie Foto Doar două săptămâni ne despart de startul celui mai așteptat concurs muzical din 2021 și debutul reprezentantei României, Roxen, pe scena Eurovision.   Pregătirile delegației României au intrat în...

Mărturie plină de culoare în Anul Brâncuși

Mărturie plină de culoare în Anul Brâncuși
Jurnalul vă oferă mâine cartea „Recurs la Brâncuși”, prin care autorul Vasile Vasiescu îi aduce un omagiu artistului, dar trage și un semnal de alarmă în privința stării ansamblului de monumente gorjene....

Cele mai vândute cărţi ale momentului

Cele mai vândute cărţi ale momentului
Pe primul loc al vânzărilor se află „Jurnalul unui Burlac. Conversații cu mama” și este biografia vibrantă a uneia dintre cele mai cunoscute persoane publice din România, Mihai Bendeac. Umorul său unic...

130 de tineri muzicieni din 27 de țări s-au înscris la competiția internațională „YOUTH OF MUSIC” 2021

130 de tineri muzicieni din 27 de țări s-au înscris la  competiția internațională „YOUTH OF MUSIC” 2021
În cadrul competiției Internaționale ”Youth of Music 2021” organizată de Muzeul Municipiului București și Asociația MuseArt s-au înscris 130 de tineri artiști cu vârste cuprinse între 9 și 30 de ani, fiin...

Dirijorul Christian Badea revine, în Vinerea Mare, cu un program integral Mozart. „Această muzică este cel mai bun medicament pentru suflet”

Dirijorul Christian Badea revine, în Vinerea Mare, cu un program integral Mozart. „Această muzică este cel mai bun medicament pentru suflet”
Filarmonica „George Enescu” programează pentru astăzi, 30 aprilie 2021, de la ora 19.00, transmiterea, în regim de live, a unui concert fără public, cu un program integral Mozart, condus de Christian Badea,...

Filarmonica Sibiu organizaează Summit-ul Muzical European

Filarmonica Sibiu organizaează Summit-ul Muzical European
Galerie Foto La 2 ani de la Summit-ul Uniunii Europene de la Sibiu, spiritul european al orașului este readus în prim-plan de Summit-ul Muzical European, organizat de Filarmonica Sibiu. Între 6 și 10 mai, la Sibiu și Deva își ...

Imperiile lumii și ce sunt ele astăzi

Imperiile lumii și ce sunt ele astăzi
S-a vorbit mult despre monarhia britanică odată cu moartea prințului Philip, dar și în perspectiva scandalului dintre Meghan Markle și Casa Regală. Cele mai importante decizii se iau și acum la Windsor, cea mai m...

Ce nu știați despre Barcelona și alte locuri minunate 

Ce nu știați despre Barcelona și alte locuri minunate 
Nu suntem încă în situația de a ne planifica vacanțe și de a ajunge în locurile de care ne e dor, așa că mai dăm o raită prin lume cu ajutorul cărților.  Începem cu o incursiune în istoria și în...

Concertul de închidere a turneului internațional JAZZT Vivaldi transmis online de la Biserica Sfântul Carol din Viena

Concertul de închidere a turneului internațional JAZZT Vivaldi  transmis online de la Biserica Sfântul Carol din Viena
Galerie Foto Concertul final a turneului internațional online JAZZT Vivaldi susținut de renumita soprană Rodica VICĂ (România-Austria), alături de ImpRoWien Ensemble (Austria-România): Cristian SPĂTARU pian și orchestrator,...

În pași de dans

În pași de dans
Galerie Foto De Ziua Dansului, un film despre dans pe TIFF Unlimited   De Ziua Internațională a Dansului, joi 29 aprilie, ora 20:00, JTI vă invită la un film cu și despre dans, pe platforma online TIFF Unlimited....

Framing the Change: Retrospectivă de film documentar românesc la Londra

Framing the Change: Retrospectivă de film documentar românesc la Londra
Prima retrospectivă de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie, organizată de ICR Londra în parteneriat cu festivalurile românești Astra Film Sibiu și One World România și două dintre cele mai...
Serviciul de email marketing furnizat de