SĂ NE CUNOŞTEM SCRIITORII / Mircea Anghelescu - Şcoala Arhivelor

Cel puţin două cărţi excepţionale a dat până acum istoricul literar Mircea Anghelescu. Separate de două decenii, “Textul şi realitatea” (1988), respectiv “Mistificţiuni” (2008) conţin, citite cum trebuie, adevărate bijuterii de informaţie.

Condiţionarea incidentă pe care am accentuat-o e însă obligatorie, căci dincolo de a crea o anume, temperată, rumoare admirativă, cele două mostre de cercetare laborioasă şi de interpretare fără cusur n-au provocat mutaţii semnificative. S-ar crede că pricina e dezinteresul cras pentru domeniul istoriei literare, pe care, sub presiunea actualităţii, recenzenţii de azi îl vădesc. N-ar trebui totuşi să fie aşa, de vreme ce, dintr-o incredibilă generozitate intelectuală, Mircea Anghelescu nu-şi trimite cititorii la surse fastidioase, ci le aduce sub ochi un inventar de date provocatoare altminteri greu accesibile. Nu e de colo, de pildă, ca perdeaua anecdotică ţesută de Negruzzi în jurul lui Daniil Scavinschi să fie, printr-un testament găsit ca din întâmplare, sfâşiată. Bizarul poet de secol al XIX-lea n-a fost chiar atât de ipohondru cum s-a crezut vreme de aproape două veacuri. S-ar părea chiar că, redactându-şi pe deplin conştient diata, avea ştiinţă despre o boală incurabilă de care suferea. Apoi, iarăşi nu e de colo ca faimoasa Pena Corcoduşa, floarea de maidan îndrăgostită de prinţul Serghie, să aibă, măcar nominal, o ascendenţă atestată documentar, în corespondenţa pe care, la 1858, I. Bălăceanu i-o trimitea năvalnicului Alecsandri. Frumoasa depravată îşi ducea traiul, precizează sfătos expeditorul, în preajma Bisericii Sfântul Spiridon Vechi, nu departe aşadar de cea de la Curtea Veche, în pridvorul căreia va sfârşi cu minţile rătăcite. Asemenea descoperiri sunt demne nu doar de a pătrunde bibliografiile obligatorii, ci şi de a fi ratificate ştiinţific ca adevăruri decisive.

Ceea ce face Mircea Anghelescu nu decurge din erudiţia seacă a sursologiei. Într-o măsură, exerciţiul lui – asemănător celui al istoricilor din Şcoala Arhivelor – e mai apropiat de investigaţiile livreşti ale lui Şerban Cioculescu decât de aburii maniacali ai lui Augustin Z.N. Pop. Dovada cea mai limpede o oferă recentul studiu intitulat, cu o formulă inspirată, “Mistificţiuni”. Tot ce a însemnat, în cronologia literaturii române, plastografie, pseudonim, farsă, pastişă sau – horribile dictu – plagiat e trecut aici şi comentat în amănunt. Lovitura de graţie o reprezintă descoperirea unui autor român de oarecare succes în Parisul perioadei belle époque, Adrien Le Corbeau. Pe firul memorialisticii lui Victor Eftimiu, Mircea Anghelescu ajunge să-i înregistreze gloria şi chiar să i-o fixeze în proporţiile cuvenite. Din păcate pentru piaţa ideilor de la noi, cronicarii care recomandă publicului astfel de volume ajung să le citească ei înşişi cei din urmă. Mă exclud, mândru, din rândurile lor. (Cosmin Ciotlos)
 

CV

Mircea Anghelescu s-a născut la 12 martie 1941 în Bucureşti. Absolvent al Liceului “I.L. Caragiale” şi, apoi, al Facultăţii de Filologie, în cadrul căreia predă. A debutat în 1967 cu un catalog al corespondenţei lui Barbu Delavrancea. Începând cu “Preromantismul românesc” (1971) se dedică cercetării literaturii din secolul al XIX-lea, domeniu în care are contribuţii absolut de neocolit, la fel cum, după Revoluţie, au devenit studiile asupra scriitorilor din exil.

De aici a derivat şi o întreagă ramură detectivistică a istoriei literare. Este evident că tendinţa involuntară a cititorului obişnuit nu face decât să ducă mai departe o linie care există chiar în preocuparea comentatorului profesionist de literatură, căci şi criticul – şi cu atât mai mult istoricul literar – nu face decât o relaţie empirică între cele două realităţi.

Uneori aceasta se face în credinţa că înţelegerea realităţii vieţii duce implicit la o mai bună pătrundere a realităţii cărţii căreia ea îi este model sau izvor; alteori ea doar are rolul de a face vizibil modul cum funcţionează sistemul. (Mircea Anghelescu – Textul şi realitatea)

Rubrică realizată cu sprijinul USR