În Munţii Apuseni, în inima Ţării Moţilor, legendele locale se transformă acum în cea mai ciudată atracţie turistică a unei comunităţi tradiţionale. O poieniţă preferată de localnicii care îşi întâlneau jumătatea în sânul naturii a devenit tabără de sculptură erotică, astfel încât să marcheze spiritul locului. De la prima iniţiativă de amenajare a spaţiului, s-a înregistrat o creştere demografică spectaculoasă, iar fostul primar spune că s-au umplut deja trei grădiniţe noi.
Fostul primar, actual deputat de Alba, Corneliu Olar, a ascultat legendele localnicilor, cu circa 12 ani în urmă, apoi a decis să reînvie tradiţia zonei, în comuna Horea, prin marcarea corespunzătoare a locului cunoscut drept ”Dâmbul lui Gâf”. A urmat colaborarea cu Consiliul Judeţean Alba şi cu ADR Centru, care au prins într-un proiect măreţ Dâmbul, devenit din 24 august, cel mai mare parc tematic din România dedicat erosului. Artişti din întreaga ţară, studenţi şi profesori de sculptură participă la Tabăra Naţională de Sculptură în Piatră „Dâmbul lui Gâf”, eveniment organizat în premieră în acest an de Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba.
„Tabăra Naţională de Sculptură în Piatră „Dâmbul lui Gâf” este organizată în premieră în acest an şi reuneşte artişti din întreaga ţară. Tema sculpturilor este „Eros”, astfel că iubirea este sentimentul care va stârni imaginaţia artiştilor. Aşteptăm cu real interes finalizarea lucrărilor pentru că acestea vor intra în proprietatea organizatorilor şi vor mobila un parc de artă ce va fi amenajat pe Dâmbul lui Gâf, în comuna Horea”, explică Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
Oficial, ultima zi a taberei de sculptură va fi mâine, dar loccul rămâne deschis reînnoirii permanente. La finalul taberei toate sculpturile vor deveni proprietatea comunei Horea, iar Centrul de Cultură „Augustin Bena” va avea dreptul de folosire a imaginii lucrărilor pentru materialele de promovare a judeţului. “Dâmbul lui Gâf a adus deja faimă comunei Horea, încă înainte de aintra România în Uniunea Europeană, pentru că noi am fost prima comună intrată în Europa, cu acest proiect. Şi creşterea demografică a fost importantă. Am umplut deja trei grădiniţe cu copiii cuplurilor din localitate, după ce am reînviat legenda locului. Şi numărul turiştilor a crescut de la un an la altul”, explică iniţiatorul proiectului, Corneliu Olar.