Tentativa de resuscitare a benzilor desenate

O casă veche şi frumoasă pe Strada General Praporgescu nr. 31, o cafenea sub o boltă deasă de viţă-de-vie cu struguri ale căror forme sunt deja conturate precum o hartă şi... o librărie. Una mică, dar inedită, şi specială pentru că are statutul de a fi deocamdată singura din ţară cu acest profil. Este dedicată exclusiv benzilor desenate.

Librăria Jumătatea Plină aparţine asociaţiei cu acelaşi nume (fondată în 2005, în Franţa) şi este condusă de doi tineri români mai puţin interesaţi de câştigurile financiare, dar pasionaţi de artă: Anamaria Pravicencu (33 de ani) şi Octav Avramescu (32 de ani). Privită ca pe o afacere, librăria deschisă acum vreo două săptămâni în Bucureşti este neprofitabilă şi asta pentru că la preţurile cărţilor expuse (nu foarte multe) nu se adaugă nici o taxă în plus faţă de preţul cu care au fost achiziţionate din străinătate. "Este ca şi cum ai cumpăra cartea direct de pe raft, de acolo", spune Anamaria. Adică din Franţa, Anglia, Belgia sau Canada. Dezideratele lor sunt cu totul altele: deschiderea tinerilor către o formă de artă care la noi în ţară, cel puţin, nu este atât de promovată: banda desenată. Şi departe de a fi un fenomen care să facă valuri în jurul său, în România, banda desenată, studiată în detaliu, poate trezi un interes aparte.

PERSEPOLIS, CEA MAI SCUMPĂ BD
Spaţiul intim al librăriei adună autori de BD-uri străini, dar şi români, iar rafturile oferă amatorilor romane povestite în imagini, romane autobiografice, jurnale de război sau de călătorie. Dacă la deschiderea librăriei s-a pornit cu un număr de 150 de titluri, acum s-au vândut mai bine de jumătate dintre ele, însă amatorii BD-urilor nu trebuie să se alarmeze, pentru că aprovizionarea se va face destul de des şi chiar la cerere. Cea mai ieftină carte este în jur de 10 lei, iar cea mai scumpă costă 135 de lei (Persepolis).  

Librăria promovează importanţi autori de BD-uri, ale căror cărţi premiate au fost publicate la cele mai mari edituri independente din Franţa, Belgia, Canada, Elveţia, SUA şi România. Printre titlurile clasice pe care Librăria Jumătatea Plină le pune la dispoziţia cititorilor, cărţi transformate în BD, sunt "Orfeu în Infern", "Persepolis", "Maestrul şi Margareta".

"Noi promovăm un anumit gen al BD - BD literară ca experiment grafic şi romane grafice. Dar vrem cărţi de autor. Aceeaşi persoană creează povestea, o scrie şi în final o desenează. Povestea pe care o ai de spus este cea care justifică crearea unei benzi desenate. Şi nu invers". De la toamnă, Librăria Jumătatea Plină va aduce şi BD pentru copii. "Tot din toamnă, vom organiza întâlniri ale publicului cu autori de BD-uri, vom face prezentări de colecţii, de edituri, expoziţii etc. Vrem să le dăm curaj tinerilor. Să îşi facă propriile benzi desenate".

PRIMELE BENZI DESENATE
Banda desenată s-a desprins în ultimii 20 de ani de o literatură ce se adresează exclusiv copiilor. "Oamenilor le place să vorbească în general despre origini. Ni s-a spus de multe ori că banda desenată a început de la frescele din Peştera Lascaux, de la frizele egiptene şi basoreliefurile cu istoria tracilor de pe Columna lui Traian. Ok. Bun. Dar banda desenată imprimată prima dată pe hârtie este cu totul altceva. Un domn elveţian, Rudolf Tofler a făcut primele cărţi de BD, dar cu cadre de o pagină şi textul scris alături, nu în bule. Asta s-a întâmplat în secolul XIX. Iar în presă apare în SUA, pe la sfârşitul secolului XIX - începutul secolului XX, o dată cu personajul numit Yellow Kid. Apoi ajunge şi în Europa".  

Primul proiect al Asociaţiei Jumătatea Plină legat de BD a fost realizat în noiembrie 2005, împreună cu Centrul Naţional al Cărţii din Franţa. "CNC din Franţa invită în fiecare an literatura contemporană a unei ţări să fie reprezentată prin câţiva autori în toată Franţa. În 2005 a fost rândul României. Prin urmare, am făcut un proiect şi am propus a trei artişti francezi să facă lucrări după scrierea a trei autori români: Gabriela Ademeşteanu, Cecilia Ştefănescu şi Mircea Cărtărescu".

"Jumătatea plină" are mai multe înţelesuri: jumătate text, jumătate desen - pe de-o parte. Complementaritatea de interese şi de profesie ale celor doi tineri întreprinzători. Denumirea are şi o dimensiune optimistă. "În mediul cultural, «jumătatea» plină este ceea ce deja există, iar jumătatea goală este ceea ce urmează a fi completat prin felul în care ajutăm noi la promovarea acestui gen literar în cultura locală".

A fost odată Pif
"Bande dessinee" în Franţa şi în Belgia, "comics" în SUA, "manga" în Japonia şi "fumetti" în Italia, banda desenată s-a desprins în ultimii 20 de ani de o literatură ce se adresează exclusiv copiilor, îmbogăţind toate genurile literare şi cultura grafică contemporană. "Am avut şi noi epocă de aur între cele două războaie mondiale, în care prezenţa BD în presă era foarte importantă. Orice ziar avea serii de BD ale unor autori români. În anii '60, '70, '80 a mai fost o curbă de interes: existau benzile desenate istorice şi SF, care apăreau prin «Cutezătorii» şi «Luminiţa». Unii dintre autorii care au făcut BD în cele două reviste pentru copii şi adolescenţi au lucrat mai târziu pentru PIF". PIF, fondată în 1969 sub egida Partidului Comunist, a fost un fenomen al presei anilor '70-'80 care a trecut prin două falimente. Ultimul a avut loc la începutul acestui an, când revista nu mai avea decât şase salariaţi şi 4 milioane de euro... datorii. Anamaria Pravicencu - artist vizual, absolventă a École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, Paris) şi Octav Avramescu (specializat în literatură engleză, absolvent al University of British Columbia, Canada).