x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Un an fără Colea Răutu

Un an fără Colea Răutu

de Ovidiu Ciutescu    |    13 Mai 2009   •   00:00
Un an fără Colea Răutu

Era marţi, 13 mai 2008. Într-o rezervă a Spitalului Municipal Bucureşti, marele actor Colea Răutu îşi trăia ultimile clipe din viaţă. La ora 18.00, creatorul haiducilor pe micile ecrane, îşi lua "Adio!" de la noi.



Născut sub numele de Colea Rutkovschi, pe 28 noiembrie 1912 în localitatea Bălţi (Moldova), marele actor urmează cursurile  Colegiului „Regele Ferdinand” din Chişinău. La 18 ani ajunge în Bucureşti, dorind să devină un cunoscut...fotbalist!. Până la urmă studiază la Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti. În timpul facultăţii a fost remarcat de celebrul Constantin Tănase, om care avea să-i şlefuiască talentul. În 1934 debutează în cuplete satirice pe scena Teatrului Cărăbuş. Tot atunci lansează un şlagăr devenit celebru,  „Ţi-a ieşit coşaru-n drum“ -  pe muzica lui  Gherase Dendrino, versuri Puiu Maximilian.


Nu peste mult timp, Sică Alexandrescu îl determină să urce pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, apoi pentru o mică perioadă decide să joace în piesele montate la Teatrul din Piteşti. Scena pe care avea să cunoască consacrarea în teatru este cea din Giuleşti, loc unde şi-a petrecut aproape două decenii din viaţă! S-a dedicat apoi, aproape în exclusivitate filmului, pentru ca la aproape 90 de ani să facă senzaţie la Teatrul Naţional cu piesa "Azilul de noapte", în regia lui Ioan Cojar. Colea Răutu a primit Premiul ACIN, în 1988, pentru intreaga activitate şi a fost laureat al Galei „Vârsta de Aur” (2001).



Cariera lui Colea Răutu cuprinde şi peste 70 de filme, cele mai cunoscute dintre ele fiind cele în care a interpretat roluri de haiduci sau pe cel al piratului din "Toate pânzele sus"!

 


Carieră cinematografică:

„Desfăşurarea” (1954), „Moara cu noroc” (1955), „Dincolo de brazi” (1957), „Bijuterii de familie” (1957), „Soldaţi fără uniformă” (1960), „Setea” (1961), „Vară romantică” (1961), „Lupeni 29” (1962), „Pisica de mare” (1963), „Lumina de iulie” (1963), „Castelanii” (1964), „Răscoala” (1965), „Procesul alb” (1965), „Neamul Şoimăreştilor” (1965), „Vremea zăpezilor” (1966), „Haiducii” (1966), „Fantomele se grăbesc” (1966), „De trei ori Bucureşti” (1967), „Răzbunarea haiducilor” (1968), „Răpirea fecioarelor” (1968), „Vânătorul de cerbi” (1969), „Die Lederstrumpferzählungen” (serial TV, RFG 1970), „Zestrea domniţei Ralu” (1970), „Mihai Viteazul” (1970), „Haiducii lui Şaptecai” (1970), „Serata” (1971), „Săptămâna nebunilor” (1971), „Pădurea pierdută” (1971), „Facerea lumii” (1971), „Lupul mărilor” (serial TV, Austria, 1971), „La Révolte des Haïdouks” (serial TV, Franţa/România ,1972), „Explozia” (1973), „Apachen” (1973), „Despre o anumită fericire” (1973), „Ştefan cel Mare” (1974), „Nemuritorii” (1974), „Ulzana” (1974), „Mastodontul” (1975), „Singurătatea florilor” (1975),  „Toate pânzele sus!” (serial TV, 1976), „Pintea” (1976), „Instanţa amână pronunţarea” (1976), „Accident” (1977), „Fair Play” (1977), „Regăsirea” (1977), „Revanşa” (1978), „Drumuri în cumpănă” (1978), „Acţiunea Autobuzul" (1978), „Ultima noapte de dragoste” (1979), „Mihail, câine de circ” (1979), „O lume fără cer” (1981), „Duelul” (1981), „Acţiunea Zuzuc” (1984), „Atkins” (film TV, RDG, 1985), „Căutătorii de aur” (1986), „Mircea” (1989), „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993) .

×
Subiecte în articol: arte