"VĂD INSTRUMENTUL CA ŞI ÎNCARNAREA UNUI SUFLET" / Lutierul lui Sting, Cezar Mateescu

Orice obiect prinde viaţă atunci când este atins de măiestria creatorului. Lutierul Cezar Mateescu resucitează lemnul, transformându-l în instrumente ce vibrează în ritmul muzicii vieţii.

Dacă n-ar fi venit Sting în România, dacă nu i-ar fi surprins pe spectatori atunci când a cântat la o lăută, dacă nu i-ar fi mulţumit, de pe scenă, lutierului lui, aproape nimeni de aici, din ţară, nu ar fi ştiut că lăutele lui Sting sunt făcute de  Cezar Mateescu, un român stabilit, de aproape 30 de ani, în America.

ÎNTĂLNIREA CU STING
"Relaţia mea cu Sting începe cu... Edin Karamazov, unul dintre cei mai vechi prieteni muzicieni pe care îi am. Edin, originar din Bosnia, este unul din lăutiştii proeminenţi ai timpului. Ne-am cunoscut la începutul anilor ’90, în New York. Pentru Edin am construit, de-a lungul anilor, numeroase instrumente. Întotdeauna şi-a dorit să contribuie la popularizarea lăutei şi a muzicii sale, să o scoată din domeniul specialiştilor şi să o facă îndrăgită de un public cât mai larg. Într-o zi, l-a abordat pe Sting, povestindu-i despre proiectul lui de a înregistra cântecele cu acompaniament de lăută ale lui John Dowland (compozitor renascentist englez însemnat). Sting a fost entuziasmat de propunere şi, astfel, s-a întemeiat o colaborare strânsă şi foarte rodnică. Şi acum intru eu în scenă... Sting şi-a exprimat dorinţa de a învăţa să cânte la lăută şi să aibă instrumentul său, iar Edin m-a recomandat pe mine." Începând cu anul 1995, Mateescu a construit trei lăute pentru Sting şi una pentru chitaristul artistului, Dominic Miller. În informaţiile care însoţesc albumul "Songs from the Labytinth", lansat în 2006 de Sting şi Karamazov, se menţionează numele lui Cezar Mateescu ca "lutier al arhilăutei lui Sting", cât şi al celor trei lăute pe care cântă Edin Karamazov. 


Credit: Intact images

În toată perioada pregătirii discului, dar şi după, Cezar Mateescu a păstrat legătura cu Sting, întâlnindu-se cu el, cel mai adesea, în locuinţa artistului din New York. "Am fost impresionat de la început de sinceritatea lui şi de extrema lui seriozitate ca muzician. O persoană remarcabilă şi, în acelaşi timp, un om plăcut, apropiat. Trăieşte pentru muzica lui, iar cântecele pe care le compune sunt o aducere la suprafaţă a unor emoţii adânci. Este foarte energic, munceşte enorm şi călătoreşte mult – din cauza asta nici nu reuşesc să-l văd foarte des. Mi-ar face plăcere să pot spune că suntem «prieteni», dar ar fi o exagerare: avem o foarte bună relaţie profesională. Dar, cine ştie ce va aduce viaţa...".

Povestea lutierului Cezar Mateescu începe în America, pe la începutul anilor ’80, atunci când acesta s-a stabilit, împreună cu familia, în California. A absolvit cursuri de chitară clasică şi compoziţie, la Calarts Institute, dar, încet-încet, dorul de Europa l-a adus de multe ori în Franţa unde, la un moment dat, a ajuns în atelierul unui maestru lutier din Bourges. "Atât de mult mă cuceriseră măiestria, personalitatea lui încât am decis să rămân la el timp de trei ani. Acolo am învăţat să construiesc viori, viole, violoncele... Îmi găsisem vocaţia."

Au urmat câţiva ani de construit şi restaurat instrumente din familia viorii, timp în care Mateescu se arăta tot mai pasionat şi fascinat de muzică veche. Şi-a construit prima lăută renascentistă, după ce a cercetat mai multe planuri furnizate de muzee europene, începând astfel să cânte piese din repertoriul acestui instrument. La scurt timp după, românul s-a specializat în construcţia lăutei. "Cu fiecare instrument nou, reîncep căutarea pasionată a suntetului perfect, a sunetului ideal – un ideal foarte personal, subiectiv – un sunet care să posede un echilibru între forţă, dulceaţă, culoare... Poate părea exagerat, dar de multe ori văd instrumentul ca şi încarnarea unui suflet. Sufletul sunetului... ca şi când creez un corp prin care sunetul se poate exprima, materializa..."

LEMN ROMĂNESC
În construcţia instrumentelor sale, Mateescu foloseşte o varietate mare de esenţe de lemn, multe exotice, din America de Sud. "Feţele lor sunt făcute, întotdeauna, din lemn de brad european pe care îl cumpăr din Germania. O mare parte din acest lemn provine chiar din România şi este cunoscut în lumea întreagă ca fiind unul din cele mai bune lemne de rezonanţă."

În momentul de faţă, Cezar Mateescu conduce o afacere profitabilă. Deşi continuă să se ocupe de restaurarea instrumentelor cu coarde moderne, colaborând cu orchestre şi muzicieni locali, românul se ocupă şi de producţia de lăute pentru o clientelă inernaţională – din USA, Argentina, Venezuela, Elveţia, Franţa, Italia, Germania. În prezent, lista lui de aştepare pentru un instrument nou este de trei ani.

Afacere rentabilă

Instrumentele lui Mateescu costă între 4.000 şi 8.000 de dolari. Preţul variază în funcţie de model şi de complexitatea ornamentaţiei. "Lăutele mele sunt bazate pe instrumente istorice din muzee. Dar aşa cum vechii maeştri lutieri au inovat şi au transformat instrumentele predecesorilor, aşa şi eu îmi dau, întotdeauna, o libertate creativă, nepărăsind, însă, terenul ferm al tradiţiei." Lăutele lui pot fi auzite pe numeroase înregistrări: Evangelina Mascardi, Italia (lăută barocă, muzică de Bach şi Weiss); Edin Karamazov, Iasunori Imamura, ansamblul Piffaro, ansamblul Asteria – Eric Redlinger, lăută renascentistă şi medievală, Miguel de Olaso (chitara barocă), Miguel Serdura, John Schneidermann (lăută barocă) şi, desigur, faimosul cântăreţ pop Sting (lăută renascentistă – foto). "Muzicienii care cântă pe instrumentele mele apreciază îndeosebi calitatea sunetului lor."