x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

CA LA NOI LA NIMENEA (TIMPUL, 12 septembrie 1878)

0
14 Ian 2019 - 11:20
CA LA NOI LA NIMENEA (TIMPUL, 12 septembrie 1878)
Vezi galeria foto

Publicăm în această săptămână, în care sărbătorim Ziua Culturii Naționale, fragmente din materialele de presă semnate de gazetarul Mihai Eminescu. Textele și notele critice sunt extrase din „Eminescu. Articole politice”, volumele I, II, III - ediție critică, note de D. Vatamaniuc și introducere de Eugen Simion. Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă. București, 2015.

 

 

Proverbul acesta, moştenit din moşi-strămoşi, e rezultatul unei dureroase istorii, în cursul căreia poporul nostru, pierzând orice speranţă de îndreptare, ia lucrurile mai mult în bătaie de joc, ca şi cînd lui Dumnezeu i-ar fi plăcut să drapeze tragedia sorţii noastre cu foarte multe scene comice.

 

Realitatea tragică a vieţii noastre de stat e nespusa mizerie a populaţiunilor de jos, e stoarcerea lor prin nemăsuratele clase improductive, compuse mai cu seamă din străini, e uşurinţa şi lipsa de caracter în viaţa publică, e putrejunea bizantină a puilor de fanarioţi care, sub masca interesului general, fură de sting, fie pe calea diurnelor şi lefilor nemeritate, fie prin arendarea moşiilor statului, fie pe alte mii de căi. Comedia consistă însă în minciuna vecinică a constituţionalismului, în pretextarea diferitelor libertăţi publice, a civilizaţiei şi a altor mofturi pentru a acoperi unica tendenţă a acelei negre mulţimi de liberali care nu caută, nu visează decît puterea statului, pentru ca prin mijlocul ei să prade.

 

O mulţime de oameni mari se mişcă pe această scenă bizară, pe care toate sînt cu putinţă afară de un singur lucru: onestitatea.

 

Autori cari nu ştiu a scrie o frază corectă (vezi Pseudo-Ureche), oameni de stat cari nu pot justifica nici săvîrşirea şcoalei primare, advocaţi fără ştirea lui Dumnezeu, pictori orbi şi sculptori fără de mîni, generali cari nu ştiu citi o hartă, subprefecţi ieşiţi din puşcărie, legiuitori recrutaţi dintre stîlpi de cafenele, jucători de cărţi şi oameni cu darul beţiei, caraghioşi cari înaintea erei liberale vindeau bilete la café chantant, iată banda ocultă care guvernează azi România, bandă care, pînă mai ieri republicană pînă la comunism, astăzi crează decoraţii, împărţindu-le între ei cu profuziune; ieri voind să răstoarne pe Domn, azi îl titluiesc rege; ieri proclamînd republică la Ploieşti, azi joacă cu aceeaşi măiestrie pe linguşitorii Curţii.

Din focarul Bucureştilor putrejunea morală şi socială se menţine metodic asupra întregei ţări; din painjinişul hidoasei pocituri se-ntind firele în filialele societăţii de exploataţie ce au forma de comitete de salut public. Pe cînd nici o îndreptare nu se face nici şcolii, nici bisericii, nici ramurilor de producţiune materială, tot pe atunci presa vecinicei minciuni, presa radicală, discută subtilităţi despre cea mai bună organizare a statului. Militari cari au pus pistolul în pieptul lui Vodă Cuza azi au reintrat în rangurile lor militare şi sînt decoraţi; omul care a proclamat la Ploieşti republica şi l-a detronat pe Vodă e-naintat, primeşte decoraţii şi reprezintă azi pe monarhul pe care l-a trădat ieri înaintea altor principi. A-şi călca jurămîntul a devenit în România un titlu de înaintare. Plebea de sus, slugarnică cătră cei mari, de neomenoasă cruzime şi trufie cu clasele de jos, esploatează poziţia ei oficială în interesul ei privat. Un meschin egoism, o lăcomie de cîştig ca orice mijloace, lipsa de buna-credinţă în afacerile publice şi în cele private, făţărnicia şi amăgirea ca busolă a presei, iată cumplitele efecte ale unui guvern liberal de cîţiva ani. Încă alţi cîţiva ani şi societatea va începe a plesni din toate încheieturile.

 

Elemente străine vor inunda România ca valurile potopului, după ce vor fi subminat terenul pe care hidoasa pocitură conduce ca regisor comedia meschină jucată de bufonii partidului său. Mai mult încă. Noi credem că mîni-poimîne, desfiinţîndu-se şi justiţia, va începe deplina anarhie.

(...)

Să ne aşteptăm dar curînd la desfiinţarea justiţiei, la darea frîului slobod tuturor hoţiilor, la corupţiunea deplină, sub pretext că tribunalele sînt părtinitoare. Oricît de părtinitoare ar fi însă, ele sînt mai bune decît curţile cu juraţi, căci în orice caz e mai preferabilă o justiţie nedeprinsă încă bine cu cercetări criminale, deci îngăduitoare, decît nici o justiţie. Juraţii însă nu sînt nici o justiţie.

 

Articolul tendenţios al „Românului", vro inspiraţiune a d-lui Stătescu, cel care permută şi destituie judecătorii pentru opiniile lor, cel care a propus graţiarea de vinovaţi făţişi, dar exercită presiune asupra judecătorilor ca să condamne oameni nevinovaţi, merită a fi reprodus ca un model de făţărnicie, amăgire şi lipsă de pudoare.

(...)

de Mihai Eminescu

 

Societatea românească este înfăţişată de Eminescu, sub aspectul bieţii politice, ca o scenă pe care se juca "comedia constituţionalismului". Întâlnim şi în acest articol pasaje care anticipează pamfletele argheziene prin violenţa şi culoarea limbajului critic la adresa societăţii româneşti din acea vreme.

(D. Vatamaniuc)

 

Nemulțumirea lui Eminescu cuprinde toate domeniile societății românești, de la formele sociale la cultură și limbă. Este scârbit de gazetarii ignoranți și buni de gură (potaia de gazetari ignoranți”), de păturile superpuse care au acaparat economia și politica, e dezgustat de politică, deși scrie cu precădere articole politice, nu-i mulțumit de calitatea învățământului public, denunță “internaționala pe acții” a liberalilor, dar acceptă un stat cu instituții liberale cu condiția ca acestea să respecte legile naturale, admite chiar “absolutismul sincer” în locul despotismului și demagogiei practicate de “nulitățile catilinare” (o categorie morală ce obsedează pe Eminescu). Toate scăderile, corupția, spiritul tranzacțional, imoralitatea, incultura, afacerismul - pe scurt toate relele societății românești de la 1870-1880 sunt întruchipate de fanariotul modern, umblat la școli străine, șmecher, urmașul de fanarioți zburătăciți de mișcarea lui Tudor Vladimirescu. Ciocoiul de lume nouă exasperează pur și simplu pe gazetarul Eminescu.

(acad. Eugen Simion)

 


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Icoane din vremea lui Mihai Viteazul și  Matei Basarab, scoase la vânzare

Icoane din vremea lui Mihai Viteazul și   Matei Basarab, scoase la vânzare
Galerie Foto Licitația de Valori Tradiționale, inclusiv colecția de icoane pe sticlă Cecilia Cuțescu-Storck Joi, 9 iulie 2020, ora 19:30 Online Only   „Sângele apă nu se face”, întrucât credința a...

Proiecții de filme peruane în aer liber, la Institutul Cervantes din București

Proiecții de filme peruane în aer liber, la Institutul Cervantes din București
După luni întregi de proiecte desfășurate exclusive online, în iulie, Institutul Cervantes din București, în parteneriat și prin amabilitatea Ambasadei Republicii Peru la București, cu sprijinul Hotel...

Românca Anita Hartig, în stagiunea online la Metropolitan Opera

Românca Anita Hartig, în stagiunea online la Metropolitan Opera
Vineri seara , o nouă întâlnire cu Anita Hartig, interpreta Mihaelei în opera Carmen la Metropolitan Opera. Celebra scenă muzicală din New York derulează un program în care difuzează online...

Pictori și fotografi străini seduși de România antebelică

Pictori și fotografi străini seduși de România antebelică
În prefața la un încântător album al lui Cik Damadian, „Bucurescii”, istoricul de artă Ion Frunzetti remarca faptul că o pleiadă de artiști plastici, peregrini printr-o Europă orientală plină de...

Pianul Călător și jazz cu Sorin Zlat în a doua zi a Festivalului Româno-American

Pianul Călător și jazz cu Sorin Zlat în a doua zi a Festivalului Româno-American
Galerie Foto Proiectul ”Zilele Muzicale Româno-Americane” a deschis seria de festivaluri culturale ale orașului cu două evenimente deosebite: Concertul ”O harpă de poveste” și ”Anotimpurile” de A. Vivaldi - o...

Au început înscrierile pentru festivalul competițional Dracula Film Festival 2020

Au început înscrierile pentru festivalul competițional Dracula Film Festival 2020
Dracula Film Festival este un festival competițional, în cadrul căruia vor fi proiectate filme horror, SF, supranaturale, thriller sau fantasy. Festivalul are 2 secțiuni competiționale: competiție lungmetraj...

Cea de-a doua premieră în aer liber, pe 5 iulie, pe Scena 6 a Naționalului ieșean

Cea de-a doua premieră în aer liber,  pe 5 iulie, pe Scena 6 a Naționalului ieșean
Galerie Foto În această duminică, pe 5 iulie, de la 20:30, pe Scena 6, noul spațiu inaugurat recent în parcul Teatrului³, are loc un nou eveniment al Teatrului Național Iași: premiera spectacolului Trei, o adaptare...

Școala de vară offline la Muzeul Municipiului București

Școala de vară offline la  Muzeul Municipiului București
Galerie Foto Muzeul Municipiului București s-a implicat activ în această perioadă contribuind la reducerea efectelor izolării și singurătății prin creșterea numărului de activități online dedicate copiilor. După...

Filarmonica Sibiu – prima filarmonică din țară cu aplicație pentru dispozitive mobile

Filarmonica Sibiu – prima filarmonică din țară cu aplicație pentru dispozitive mobile
Galerie Foto Filarmonica de Stat Sibiu lansează sâmbătă, 4 iulie 2020, aplicația oficială a instituției, devenind astfel prima instituție de acest gen din România cu aplicație pentru dispozitive mobile. Gândită, printre...

Horia Mihail – Turneul „Pianul Călător”, ultimele două concerte în aer liber, pe 3 şi 5 iulie la Bucureşti şi Constanţa

Horia Mihail – Turneul „Pianul Călător”, ultimele două concerte în aer liber,  pe 3 şi 5 iulie la Bucureşti şi Constanţa
La a zecea sa ediţie, turneul Pianul călător a avut un destin şi un traseu cu totul inedit. Pianistul Horia Mihail a pornit la drum în turneul său naţional pentru a zecea oară, „Pianul călător” cântând...

Teatrul National Craiova a aniversat 170 de existență în slujba culturii românești

Teatrul National Craiova a aniversat 170 de existență în slujba culturii românești
Galerie Foto Teatrul Național „Marin Sorescu” a sărbătorit pe 29 iunie, a.c., 170 de ani de când o mână de entuziaști s-au reunit la Craiova pentru a fonda o instituție care a străbătut...

Filme noi de la Independența Film, la TIFF și pe Vimeo.   TIFF: La Belle Époque, Martin Eden și Les Traducteurs. Vimeo: Nymphomaniac, Holy Motors, Loveless și Mommy

Filme noi de la Independența Film, la TIFF și pe Vimeo.   TIFF: La Belle Époque, Martin Eden și Les Traducteurs.  Vimeo: Nymphomaniac, Holy Motors, Loveless și Mommy
Galerie Foto Cele mai noi filme distribuite pe ecranele din România de către Independența Film se văd la TIFF (31 iulie - 9 august, Cluj), în timp ce contul de Vimeo al casei de distribuție primește titluri de referință,...

Lipatti Special la Casa Artelor „Dinu Lipatti” - Ediția a III-a Online

Lipatti Special la Casa Artelor „Dinu Lipatti” - Ediția a III-a Online
Primăria Municipiului Bucureşti, prin Casa Artelor „Dinu Lipatti”, vă invită duminică 5 iulie 2020, la orele 17:00, la Programul socio-cultural dedicat persoanelor cu nevoi speciale, „Lipatti Special” -...

Teatrul Ion Creangă organizează stagiunea estivală „VăraTIC: Miniteatru în Amfiteatru”

Teatrul Ion Creangă organizează stagiunea estivală „VăraTIC: Miniteatru în Amfiteatru”
Galerie Foto Cele mai frumoase povești revin în programul văraTIC al Teatrului Ion Creangă! În perioada 11 iulie – 27 septembrie 2020, Primăria Municipiului București prin Teatrul Ion Creangă, în parteneriat cu ARCUB,...

Filme rare din patrimoniul mondial restaurate de marele regizor Martin Scorsese și Film Foundation se văd la CINEVARA

Filme rare din patrimoniul mondial restaurate de marele regizor Martin Scorsese și  Film Foundation se văd la CINEVARA
Fundația9 anunță cea de-a doua ediție CINEVARA, programul proiecțiilor de film în aer liber ce vor avea loc pe toată durata verii (9 iulie – 3 septembrie) în grădina Rezidenței BRD Scena9 din cartierul...
Serviciul de email marketing furnizat de