Cartea "Pumnul şi Palma", volumul 3, de miercuri cu Jurnalul

Ce influenţă poate avea politica asupra omului? A omului care exercită politica sau a omului care o suportă. Negativă, în ambele situaţii, spune autorul Dumitru Popescu în cartea "Pumnul şi Palma" oferită miercuri de Jurnalul. Iată ce a consemnat scriitorul cu prilejul relansării operei care a văzut iniţial lumina tiparului la începutul anilor '80.
“Tema romanului se poate exprima printr-o frază lapidară: Ce influenţă poate avea politica asupra omului? Aici, a omului care exercită politica, în alte cazuri a omului care o suportă. Ȋnrâurirea este negativă în ambele cazuri. Acest lucru este reliefat în destinul politic al celor două personaje principale, Cernea şi Suru, care oglindesc destinul unor personaje reale ale timpului (subl. Ilie Rad), înghiţite de politică. Suru are o seamă de virtuţi, dar marea lui energie pozitivă se transformă într-o monstruozitate care supune omul. Ajunge un fel de conducător într-o regiune, capătă putere şi, fără să-şi dea seama, începe s-o transforme într-un instrument strict individual, devenind dictator. Ȋn această ipostază, având obsesia marilor ţeluri, le impune tuturor, transformându-le în nişte ţeluri ale groazei, pentru că atingerea lor necesită o dedicare totală a energiilor şi chiar a vieţii; îl obligă să renunţe la viaţa particulară, la intimitate, la idealuri proprii omeneşti, să se dedice ţelurilor şi să pună la bătaie conştiinţa ca dictator al propriei vieţi. Suru însuşi, sclav al acestei condiţii, distruge orice împotrivire, orice putere diferită, pe care o percepe ca pe o rezistenţă. Cel mai apropiat prieten al lui este supus acestei forţe distructive ca un nimic. Aceeaşi atitudine o are Suru şi asupra propriei familii. Un asemenea om politic constructiv şi, în acelaşi timp, distructiv, nu putea fi corectat decât de natură. O boală necruţătoate îi anihilează toată forţa aceasta, care devenise antiumană, şi-l obligă la introspecţie. Astfel, ajunge la concluzia că a fost victimă a idealului său politic. Ca urmare, scrie un testament politic, în care îndeamnă pe cei ce-l urmează să înţeleagă că nu trebuie să oropsească şi să umilească omul. Totodată, cere societăţii să încorseteze  şi să limiteze puterea, s-o îngrădească, pentru a nu avea această menire demonică.
Vă puteţi întreba: ce rost mai are cartea aceasta după atâţia ani? S-a schimbat societatea, avem democraţie, dar, dacă ne uităm seară de seară la televizor, vom vedea cohorta oamenilor care au intrat în politică şi merg spre justiţie şi puşcărie. Iată, cât de mult rău poate face politica! De aceea m-am gândit să reeditez cartea”.

Citește pe Antena3.ro

După ce s-a trezit din anestezie, un bărbat și-a dat seama că medicii i-au amputat piciorul sănătos și a rămas cu cel bolnav