Tot pe Annika Bengtzon, cunoscuta din romanele 'Explozii la Stockholm' si 'Studio 69', o alege Liza Marklund ca eroina principala intr-un thriller complex, 'Fundatia Paradis', o tentativa de radiografiere a societatii suedeze contemporane.
Din pacate, autoarea si-a propus prea mult. Ea a dorit sa prezinte, cu lux de amanunte, relatiile de familie in aceasta tara nordica, modul in care presa reflecta realitatea si respecta – sau nu – deontologia breslei, retelele mafiote din aceasta parte a lumii, consecintele globalizarii, cu plusurile si minusurile ei.
Din aceasta pricina, ritmul actiunii treneaza uneori, cititorul observa lesne ca unele pagini puteau lipsi din carte, fara ca relatarea sa aiba ceva de suferit. Dimpotriva, naratiunea ar fi devenit mai percutanta, cu un impact mai puternic la lectura, daca autoarea ar fi renuntat la unele digresiuni. De pilda, lungi pasaje o descriu pe bunica eroinei, accidentul cerebral pe care il sufera si sfarsitul ei. Dar nimeni n-ar fi regretat absenta acestui episod daca n-ar fi fost inclus in roman.
Dupa disparitia violenta a logodnicului sau, Annika Bengtzon, acuzata de omor prin imprudenta, incearca sa se refaca sufleteste si continua sa lucreze la tabloidul Kvallspressen. E data insa la munca de jos – compune legende pentru fotografii, rescrie materiale sau le completeaza, face rezumate ale articolelor pentru anunturile de pe prima pagina. Nu are drept de semnatura, dar se implica, fara sa i se ceara, intr-o investigatie periculoasa, fiindca ii place jurnalismul si are talent pentru aceasta profesie.
Totul porneste de la doua crime comise in Portul Vartan din Stockholm, iar o tanara care il cunoaste pe ucigas apeleaza la serviciile Fundatiei Paradis pentru a-si salva viata.
In aparenta, aceasta Fundatie misterioasa se ocupa de oamenii cu probleme, ajutandu-i in special pe femeile si copiii aflati in pericol, stergandu-i din registre, astfel incat nimeni sa nu mai poata da de urma lor. Dar Annika Bengtzon descopera altceva in lunga si primejdioasa sa ancheta: respectiva organizatie este o sarlatanie pusa la cale pentru a pune mana pe bani de la consiliile locale.
Romanul acesta se bazeaza pe o documentatie exhaustiva. De exemplu, iata cum este impartita sfera de activitate a lumii interlope din Suedia: columbienii fac trafic cu cocaina, cei din tarile baltice se ocupa cu traficul de tigari si de masini, turcii au monopolul plasarii de heroina, iugoslavii – pe cel al spirtoaselor si al jocurilor de noroc, iar industria porno si crima financiara sunt apanajul retelelor locale.
In cercetarile sale, Annika Bengtzon se intersecteaza cu un sarb, Ratko, capul contrabandei de tigari, jefuitor de banci, cu multe rapiri la activ, criminal de razboi dat in urmarire de Tribunalul International Penal de la Haga. El este un acolit al regimului Milosevici, protejat de diplomatii sarbi, sub obladuirea carora isi poate desfasura nestingherit operatiunile subterane.
Romanul Lizei Marklund are multe pagini scrise cu finete de prozator – cum ar fi cele despre ravagiile produse de o furtuna naprasnica pe coasta de sud a Suediei. Alte capitole asambleaza cu pricepere, ca intr-un mozaic, detalii semnificative despre traiul din aceasta zona a lumii. Nu lipsite de interes sunt scenele din redactia ziarului Kvallpressen, din care descoperim cum se recolteaza stirile si cum se verifica din mai multe surse, ce rivalitati se nasc intre jurnalistii care se concureaza din dorinta de a iesi in prim-plan.
Autoarea are talentul de a istorisi intamplari surprinzatoare, intr-un stil de cele mai multe ori captivant, ceea ce explica succesul de care se bucura oriunde scrierile sale au fost traduse. Dar un redactor de carte mai sever i-ar fi transformat romanul 'Fundatia Paradis' intr-un thriller de neuitat.