Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu mult înainte ca acest concept să devină un fenomen global, profesorul Gheorghe Mencinicopschi vorbea deja despre beneficiile unei astfel de discipline alimentare.
În memoria cercetătorului român, Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României readuce în atenția publicului volumul „Crezi că știi să trăiești? Alimentația și longevitatea. O nouă abordare holistică”, una dintre lucrările în care fostul director al Institutului de Cercetări Alimentare analiza relația dintre alimentație, metabolism și procesul de îmbătrânire.
Profesorul Mencinicopschi descria postul intermitent nu ca pe o dietă de slăbit de moment, ci ca pe un mecanism fiziologic prin care organismul poate ieși din blocajul metabolic creat de supraalimentarea modernă. Într-o perioadă în care mesele dese, gustările permanente și produsele hiperprocesate au devenit normalitate, ideea că organismul are nevoie și de pauze alimentare controlate capătă tot mai mult sens.
Mai exact, profesorul propunea un model simplu de restricție calorică intermitentă: două zile pe săptămână cu aport alimentar redus, în jur de 500 de calorii pentru femei și 600 pentru bărbați, bazat pe alimente cu valoare biologică reală - legume, fructe, leguminoase, ciuperci, nuci, semințe sau germeni vegetali. În explicațiile sale, această schimbare forțează organismul să își modifice modul de funcționare metabolică, să ardă mai eficient rezervele energetice și să reducă acumulările nocive generate de exces.
Profesorul atrăgea atenția și asupra unui aspect discutat intens astăzi în medicina metabolică: rolul insulinei. În carte, explică mecanismul prin care alimentația bogată în carbohidrați rafinați menține niveluri ridicate ale acestui hormon, favorizând stocarea grăsimii și blocând arderea ei. Cu alte cuvinte, nu doar cât mâncăm contează, ci și cât de des forțăm organismul să rămână într-o stare permanentă de procesare energetică.
O altă idee care pare surprinzător de actuală este avertismentul privind excesul de proteine din alimentația modernă. Profesorul Mencinicopschi vorbea despre menținerea cronică a unor mecanisme hormonale asociate cu accelerarea procesului de îmbătrânire, într-un context în care astăzi obsesia dietelor hiperproteice domină o parte importantă din industria wellness.
Dar perspectiva profesorului mergea dincolo de cifre și formule alimentare. Pentru el, longevitatea nu era doar despre ce eliminăm din farfurie, ci despre felul în care trăim. Vorbea despre stres, despre lipsa somnului, despre sedentarism și despre impactul expunerii excesive la tehnologie asupra sănătății mintale și fizice, într-o perioadă în care puțini anticipau amploarea acestor probleme.
Cartea nu readuce doar o voce importantă a cercetării românești în prim-plan, ci și o perspectivă care astăzi pare mai relevantă decât oricând: organismul uman nu are nevoie doar de hrană, ci și de echilibru. Iar uneori, tocmai pauza poate deveni unul dintre cele mai importante instrumente pentru sănătate și longevitate.
Citește pe Antena3.ro
