Profetul ucigaş

Uneori, în serialele poliţiste pe care le vedem la televizor, în thrillerele pe care le citim, este pomenit un nume cu o rezonanţă misterioasă: Unabomber. Cine este acest personaj?

Explozibil - Sclavii maşinilor

Uneori, în serialele poliţiste pe care le vedem la televizor, în thrillerele pe care le citim, este pomenit un nume cu o rezonanţă misterioasă: Unabomber. Cine este acest personaj? Ce a dorit să demonstreze ucigând sau schilodind numeroşi cetăţeni cărora le-a trimis pachete conţinând explozibili? Românii nu ştiu mai nimic despre el, deşi ne este contemporan şi are faima de cel mai căutat ucigaş în serie din SUA.

În cartea pe care i-a consacrat-o – "Unabomber. Profetul ucigaş" –, Ovidiu Hurduzeu ni-l face, pentru prima oară, cunoscut şi nouă. Dar nu prin intermediul ficţiunii. Autorul a preferat să-i analizeze comportamentul cu ajutorul unei lucrări ştiinţifice riguros documentate şi profunde, o veritabilă meditaţie despre condiţia umană în timpurile moderne.

PORTRET. Pentru că Unabomber – pe numele său adevărat Theodor Kaczynski –, nu e un criminal ca atâţia alţii întâlniţi în realitate sau în romanele poliţiste. El nu ucide fiind însetat să vadă cum curge sângele unor victime. N-are nici o satisfacţie să înjunghie, să sugrume sau să împuşte din motivele pe care le-am aflat din presă, din filme sau din cărţi – viol, jaf, răzbunare, ură rasială, dorinţă de putere etc. Ţinta sa este cu totul alta şi numai în aparenţă pare nobilă. Kaczynski a fost un copil excepţional de înzestrat – IQ 170! Datorită dotării sale uimitoare, a absolvit şi câte două clase într-un an, a studiat la Harvard şi Michigan University, a devenit un matematician despre care se vorbea în termeni laudativi, a predat la Universitatea din Berkeley. Nimic nu părea să umbrească o carieră strălucită de cercetător.

Şi totuşi, la un moment dat, în mod inexplicabil, Ted a părăsit mediul universitar şi s-a retras într-o cocioabă din Montana, într-o izolare deplină. De-acolo, timp de 18 ani, i-a terorizat pe americani, trimiţând bombe artizanale unor oameni de ştiinţă, identificaţi ca nişte agenţi ai Răului, deoarece slujesc tehnologia şi contribuie la dezvoltarea ei. Pe indivizii respectivi teroristul nu i-a văzut niciodată. De fapt, acţiunile sale nu vizau în primul rând suprimarea unor vieţi, ci doreau sfărâmarea unui sistem care ne înstrăinează de natură şi ne transformă în sclavi ai maşinilor. Crimele lui se vor un semnal de alarmă.

ŢEL. Din coşmelia sa lipsită de apă curentă şi electricitate, a lansat şi "Manifestul Unabomber", un document vândut într-o singură zi în 850.000 de exemplare. Acesta este suportul ideatic al faptelor sale, justificarea fărădelegilor pe care le comite din dorinţa de a avertiza lumea că se află pe buza prăpastiei. "Omul, creaţie a lui Dumnezeu, nu a fost zămislit pentru a fi inclus într-un angrenaj mecanic. În viziunea lui Unabomber, integrarea într-o societate industrial-tehnologică nu este defel în firea lucrurilor, ci un proces de o cruzime nemaiîntâlnită în istorie."

Ovidiu Hurduzeu analizează pe larg acest caz ieşit din tipare, cu luciditate şi multă putere de pătrundere. Pentru aceasta, apelează cu succes la mijloacele criminalistului, psihologului, sociologului, filosofului şi literatului. Numai o astfel de abordare din mai multe unghiuri poate ridica puţin vălul de pe o enigmă care i-a frământat pe mulţi.

Impecabil scrisă şi de o rigoare indiscutabilă, cartea aceasta ar fi trebuit să devină un bestseller la noi. N-avea însă cum. Nu numai pentru că faptele pe care le istoriseşte s-au petrecut departe, nu ne-au atins în mod direct. Explicaţia este alta. Trăim într-o civilizaţie tehnologică precară şi orice ameninţare la adresa ei pare o glumă bună. Vor mai trece decenii până când ne vom confrunta cu problemele împotriva cărora se ridică Unabomber, pe deplin îndreptăţit, în opinia lui, dar folosind mijloace inacceptabile, inumane. Dar dacă, până atunci, profeţiile lui sumbre se vor adeveri şi lumea se va scufunda în neant, sufocată de creaţiile scăpate de sub control ale ştiinţei?

"Manifestul Unabomber"

"Revoluţia industrială a fost un dezastru pentru omenire. Datorită ei a crescut considerabil speranţa de viaţă a acelora dintre noi care trăim în ţările "avansate", dar alte consecinţe s-au dovedit catastrofale: societatea a fost destabilizată, viaţa a devenit searbădă, individul a fost umilit, a crescut suferinţa psihică (la care, în Lumea a Treia, se adaugă suferinţa fizică), iar naturii i s-au pricinuit daune severe. Continua dezvoltare a tehnologiei va înrăutăţi şi situaţia. În mod sigur ea va supune fiinţele umane la umilinţe şi mai mari, pricinuind şi mai mult rău naturii..."

Biografie

Ovidiu Hurduzeu (n. 1957) este prozator, eseist, doctor în literatura franceză şi studii umanistice al Universităţii Stanford. S-a remarcat în ultimii ani prin eseuri critice la adresa "corectitudinii politice", tehnoglobalismului şi postmodernismului instituţionalizat. Din 1990 s-a stabilit în SUA. Locuieşte împreună cu soţia sa, Andreea, lângă Sacramento, California.