Cărțile lui Brad Thor figurează printre cele mai bine vândute, și peste Ocean, și prin alte părți ale lumii. Au o documentare exhaustivă, istorisesc întâmplări a căror derulare te ține cu sufletul la gură, se bazează pe o intrigă cu o miză importantă și dezvăluie imaginația debordantă a autorului în crearea de situații senzaționale.
Aceste caracteristici se regăsesc și în „Lista neagră”, cel mai recent thriller al acestui scriitor îndrăgit (mai ales) de cei însetați de povești cu multă acțiune, în centrul cărora se află personaje fără tribulații sufletești complicate.
În acest roman se trage cu armele ca într-un război veritabil, se înjunghie, se torturează. Sunt incendiate case, au loc urmăriri spectaculoase cu mașini, decorul în care se petrec toate astea e când în SUA, când în Mexic, Spania, Franța.
Dacă s-ar realiza un film după această narațiune, secvențele s-ar succeda cu o viteză amețitoare.
Chiar dacă l-au mai abordat și alții, subiectul rămâne de o actualitate stringentă și nu te poate lăsa indiferent.
Mai ales după septembrie 2001, când s-au luat măsuri de o severitate extremă pentru a combate terorismul, mulți și-au pus întrebarea: până unde se poate merge cu observarea oamenilor cu ajutorul camerelor de supraveghere de pe străzi și din clădiri, cu ascultarea convorbirilor telefonice și, cu urmărirea persoanelor prin intermediul internetului și a folosirii cărților de creditĂ
Încă din 1975, senatorul Frank Church avertiza: „Dacă actualul guvern s-ar transforma într-un tiran, dacă un dictator ar ajunge vreodată să conducă această țară, puterea tehnologică cu care serviciile secrete au înzestrat guvernul i-ar oferi acestuia posibilitatea de a instaura tirania.”
În thrillerul lui Brad Thor, o companie intitulată „Adaptive Technology Solutions” colectează date despre cetățenii americani și pe unii dintre ei îi trece pe o „listă neagră”, pentru a fi executați, fiind învinovățiți de trădare, pe baza unor probe precare. Totul se desfășoară într-un secret desăvârșit, fără știința și aprobarea națiunii, cu scopul ca o mână de scelerați să acceadă la puterea absolută și să dispună de destinul țării după bunul lor plac.
La un moment dat, pe lista neagră apare și numele agentului de contraterorism Scott Harvath. Suprimarea lui, însă, eșuează. Înțelegând dimensiunile complotului și ajutat de membri ai organizației particulare de contrainformații „Carlton” din care face parte, el se implică în demascarea uneltitorilor – printre ei se regăsesc și potentați din structurile guvernamentale – și în eliminarea lor, fără a-i mai aduce în fața unei instanțe de judecată.
Succesul comercial al lui Brad Thor e doar de conjunctură. E greu de crezut că, peste ani, cărțile lui vor mai stârni același interes. Nu transmit nicio emoție artistică; sunt doar colecții de scene palpitante și năucitoare. Încă o dată se dovedește că nu-i destul să folosești cuvinte pentru a rămâne un nume în literatură.
__________________________________________
„Numărul doi primi un glonț la baza gâtului. Trase înspre numărul trei, dar rată, dar când acesta își pregăti arma, Carlton ochi și reuși să îl împuște pe acesta în cap, omorându-l pe loc.”