Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Lui Ned Harris, protagonistul noului meu roman Sufocare, toate ii vin de-a gata, inca din copilarie. Dar traiul ca intr-o oaza unde nimic nu-l ameninta ajunge sa-l sufoce. Moartea parintilor sai intr-un incendiu, care nu se stie daca a fost un accident sau a fost provocat, ii ingaduie, in sfarsit, sa traiasca fara nicio ingradire, fara o permanenta supraveghere tandra, dar obositoare.
Face numai ce-i place. Chiar daca nu urmeaza cursurile niciunei Universitati, citeste zi si noapte, calatoreste prin Europa, invata limbi straine, viziteaza muzee celebre, se-apuca sa scrie piese politiste, dar incepe sa consume si opiu, pentru a-si alunga groaznicele dureri de cap si cosmarurile care il bantuie de cand era mic. Fiind doar de-o schioapa, a vazut o scena teribila, trei baieti stranguland niste cocosi intr-un hambar, cu un cablu electric. A cazut la pat, vindecandu-se cu greu. De atunci a inceput sa auda voci misterioase, care il intreaba cu insistenta: “Ce spui? Ce spui? Ce spui tu acolo?'.
La un moment dat, in Barintown, orasul in care traieste, isi face aparitia un asasin. Acesta isi stranguleaza victimele cu un cablu electric. Tom Redford, seful sectiei Omucideri, il suspecteaza pe Ned si il hartuieste fara sa detina vreo proba imbatabila impotriva lui. Investigatiile politistului vizeaza si lumea internetului, a celor care trimit mail-uri, posteaza pe Facebook, vorbesc pe Messenger si Skype, mijloace de comunicare ale lumii moderne pe care unii le folosesc in scopuri marsave.
La randul sau, tanarul cu mintile tot mai tulburate intreprinde propria lui ancheta pentru a-l afla pe faptas, rezultatul ei fiind insa neconcludent. Si chiar daca eroul cunoaste triumf dupa triumf cu piesele sale, chiar daca se casatoreste cu o actrita vestita, el se simte tot mai insingurat, mai debusolat si mai putin responsabil de actele sale, destinul lui indreptandu-se spre un deznodamant tragic. Totul din pricina mediului care, din nou, devine opresiv si il sufoca. Insa, de data aceasta, eliberarea va avea consecinte traumatice.
Iata o prezentare pe scurt a noului meu thriller lansat la Bookfest 2012, in absenta autorului, plecat la Toronto pentru a participa la Bloody Words XII, Canadian Conference, o intalnire a scriitorilor de literatura politista din multe parti ale lumii. Ce-ar mai trebui adaugat avand grija ca succesiunea de intamplari prin care trece protagonistul sa nu fie dezvaluita in intregime? Cu siguranta, trebuie amintit zbuciumul pe care acesta il cunoaste si care il macina, secatuindu-l de puteri. Nelinistit, cateodata iese noaptea pe strazi si le colinda ore in sir, fara sa-si aduca aminte pe unde a umblat, cu cine s-a intalnit si ce a facut. Din pricina asta e nesigur, reticent in vorbe si in fapte, nesociabil. Un ciudat. Viata il poarta uneori pe culmile triumfului, iar alteori il coboara in abis. Pentru a rezista presiunilor la care e supus, are nevoie de abilitatea unui acrobat care paseste pe o sarma la mare inaltime. O incercare dura. E imposibil sa-i faca fata tot timpul.
De ce-am simtit nevoia sa-l plasez pe Ned Harris intr-un oras american imaginar? Poate pentru ca alienarea omului e mai pregnanta intr-un univers in care emblemele civilizatiei moderne sunt la tot pasul. Dar cand ma gandesc la tracasarile pe care le cunosc romanii, ma intreb de ce pe eroul meu nu l-am botezat Popescu sau Ionescu si nu l-am plasat intr-un Bucuresti care il tine captiv, ca intr-o plasa de paianjen, sleindu-i fortele. Insa noi suntem la Portile Orientului, “ou tout est pris a la legere'. Tare mi-e teama ca intamplarile din carte ar fi luat o alta turnura si totul ar fi cazut in derizoriu.
“Frig si bezna.
Frig si bezna si frica.
Sta pe o banca si dardaie. Clantane din dinti. Camasa ii este uda, dar nu-si aduce aminte cand a plouat.
Nu-si aduce aminte nici cum a ajuns in Central Park.
Dar cum de-a plecat de-acasa doar in camasa si pantaloni? Atat de grave au ajuns pauzele lui in memorie?
Il ia cu ameteala.'
