Abia trecut de 30 de ani, cămpineanul Ciprian Măceşaru - absolvent de Sociologie-psihologie, fost operator de interviuri la IRSOP şi asistent de marketing la Humanitas, in prezent PR Manager (şi recenzent literar) al revistelor Şapte
Abia trecut de 30 de ani, cămpineanul Ciprian Măceşaru - absolvent de Sociologie-psihologie, fost operator de interviuri la IRSOP şi asistent de marketing la Humanitas, in prezent PR Manager (şi recenzent literar) al revistelor Şapte seri, Freestyle şi aLtitudini - debutează alert şi "bicefal" la Editura Curtea Veche cu un volum de poezii (Căntecul greierilor de sub calea ferată) şi unul de interviuri (Dialoguri in oglindă).
Bună plămadă pentru jurnalismul cultural, temperament sangvino-coleric, ins meloman şi cinefil, Ciprian Măceşaru trăieşte febril cultura, este un medium excelent pentru tot ce ţine de viziunea artistică, ştie să admire, să intrebe cu precizie şi tandreţe, are un evantai opţional de-a dreptul aiuritor (avangardism şi clasicitate, metafizică, psihanaliză, pictură, onirism, rock, blues, angelism şi estetica răului), iar in timpul liber binevoieşte să fie bateristul dezlănţuit al formaţiei de indiepunk Hotel Fetish!
Că este un excelent burete de trăiri lirice din varii epoci şi stiluri poetice - asta se vede numaidecăt: ludicul nebunatic, plin de sarcasm autopersiflant şi bufonade ambigue, al avangardei de la inceputul veacului trecut, cu irizaţii suprarealiste şi puseuri de cruzime expresionistă, se depliază narcisiac alături de mucalite verdicte soresciene, giumbuşlucuri optzeciste à la T.T. Coşovei şi Mircea Cărtărescu, nu fără un ochi către lumea Sylviei Plath şi-a lui Gellu Naum. "Mintea mea e o maşină de pompieri ajunsă la locul incendiului mult prea tărziu". "Sub sănii dimineţii două bălţi de sudoare". "Fierea a ţăşnit din gingiile cărămizilor moarte". "Prin săngele meu plutesc turişti mofturoşi". "Ascultă cum urlă găndul morţii in pliculeţul de zahăr vanilat, in sutienul tău XXL". "Atenţie, cad pietre!, scrie la intrarea in defileul sufletului meu". "Mi-e dor de bluza din dantelă, de buzunarele paltonului crem, de şosetele roz, de cănd nu mai eşti, mintea mea e un şifonier răvăşit". "Despic cuvintele ca pe nişte seminţe şi scuip cojile lor pe trotuare. Cineva ar trebui să mă oprească, altfel am să ajung la carnea ta mut ca o stăncă".
"Violenţa unor imagini şi intensitatea unor stări, ironia şi deprimările sunt topite şi decantate intr-un discurs intelectualist, eviscerat, de o stranie eleganţă", notează Daniel Cristea-Enache in prefaţă.
Dialogurile "in oglindă" ale lui Ciprian Măceşaru fac figură aparte prin sinceritatea şi aplicaţia interogaţiilor, dar mai ales prin intensitatea empatiei cu interlocutorii. Alex. Ştefănescu, Alina Mungiu-Pippidi şi Ioana Părvulescu, Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie şi I.B. Lefter, Ilie Constantin, Simona Popescu, Doina Jela, Alexandru Ecovoiu, Radu Paraschivescu ş.a. sunt naturi percepute in bună măsură ca alteritate şi iscodite nu doar strict obiectiv, ci mai degrabă din raţiuni de autocunoaştere.
In ce mă priveşte, am decupat buna pledoarie pentru elitism a lui Alex. Ştefănescu ("preferinţa pentru o literatură de elită demonstrează, dimpotrivă, un optimism pedagogic. Toleranţa condamnă la rămănerea intr-o situaţie dată. Exigenţa cheamă la ceva inalt"), confesiunea Ioanei Părvulescu ("oţiul şi reveria mi se potrivesc cel mai mult, m-aş vedea făcănd Belle-Arte şi colindănd muzeele lumii"), severitatea legitimă a Doinei Jela ("literatura noastră aduce cănd a literatură latino-americană, cănd a literatură franceză, anglo-saxonă... Cănd citesc un rus, ştiu că e un rus") şi referinţele Ioanei Nicolaie la Frank O. Hara, W.S. Merwin şi Carl Sandburg: "Cerul din burtă, spune ea, este o altă etapă a scrisului meu. S-a mai pierdut din frondă, au mai dispărut iluzii. Incet, incet, fără să vreau, mă izbesc de cerul adulţilor". Concluzie valabilă şi pentru Ciprian Măceşaru insuşi...