Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Elev la liceul Unirea din Focșani, apoi la Sf. Sava, implicat în marile proiecte ale generației sale (de la Criterion la Enciclopedia României), Dan Botta se afirmă ca poet cu volumul Eulalii precedate de Veghea lui Roderick Usher (1931), patronat spiritual de Edgar Allan Poe și prefațat de Ion Barbu. Barbianismul purist și hermetic are un pronunțat caracter orfic și folclorizant (cu un vârf în spiritualizata Cantilenă - capodopera lui Dan Botta și reformulare abstractă a Mioriței), iar muzicalitatea nu e doar un ingredient, ci o preocupare estetică și filosofică”, remarca istoricul literar Paul Cernat în deschiderea unei minibiografii dedicate lui Dan Botta.
Filosofie mitico-poetică a culturii
„Superior poetului (oricum valoros) este eseistul, elevat și cultivat (Limite, 1936, Charmion sau despre muzică, 1941) - aprecia profesorul Paul Cernat. Un mare număr de texte rămase în periodice vor fi recuperate după 1990 în culegerile Unduire și moarte, Limite și alte eseuri (îngrijite de soția sa Dolores) sau în Roma-Thracia, o încercare de etimologie a limbii române, compatibilă cu viitorul proiect heideggerian al lui Noica. Compatibilă, de data asta, cu mitologia legionară a morții și sacrificiului, obsesia pentru substratul «nocturn» traco-dac, prezentă la mulți congeneri iraționaliști pe urmele lui Blaga și Vasile Pârvan, are la Dan Botta un caracter sistematic, de filosofie mitico-poetică a culturii, seducătoare speculativ și stilistic”.
Pe toboganul legionar
Citește pe Antena3.ro
În continuare: „Colaborator sporadic la Contimporanul și asiduu la Cuvîntul, Vremea, Calendarul, Floarea de foc, RFR ș.cl. și la Radio, cu numeroase conferințe culturale, bun critic muzical și dramatic, Dan Botta alunecă tot mai mult, luat de val, după 1936 în presa ultranaționalistă și legionară (cu care își va fi găsit și compatibilități «aristocratice»...). La revista Dacia, pe care-o editează la începutul anilor ’40 împreună cu O. Tăzlăuanu și Emil Giurgiuca, are o polemică dură cu Lucian Blaga, strânsă într-o broșură separată (Cazul Blaga, 1941) în care îl acuză de a-i fi plagiat teoria ondulatorie în Spațiul mioritic (îl va provoca și la duel, ca un demn aristocrat...)”.
În sensul „imperialismului românesc”
Mai mult: „Și angajarea politică din acei ani, pusă după 1941 în sensul «imperialismului românesc», stă sub semnul elitismului și legitimismului aristocratic (vezi «Românii, poporul tradiției imperiale», «Basarabii, sensul unor mari tradiții»). Scapă de închisoare în anii stalinismului, dar e constrâns la tăcere editorială până la sfârșitul prematur (13 ianuarie 1958, București), producția poetică din acei ani (sonetele din Cununa Arianei, ciclurile Epigrame, Poeme în curs ș.a., cu un puternic caracter clasicizant) fiind recuperată postum. Singurul acceptat în epocă rămâne traducătorul din Poe și tragicii greci. Un volum cu bune traduceri din Villon i-a fost prefațat de Arghezi în 1956”.
Consonanțe
Ultimele acuarele cernatiene: „Greu reprezentabile, prefigurând pe alocuri teatrul lui Radu Stanca, piesele sale de teatru (Askesis - replică în versuri la tragedia antică a lui Euripide, baroc-renascentista Comedia fantasmelor, «drama liturgică» Soarele și Luna, orfica Deliana, ultimele două - postume) au un caracter spiritual-simbolic marcant, în perfectă consonanță cu viziunea sa intelectuală de ansamblu”.
116 ani se vor fi împlinit pe 26 septembrie 2023 de la nașterea poetului Dan Botta
„Superior poetului (oricum valoros) este eseistul, elevat și cultivat”, Paul Cernat, istoric literar
„Obsesia pentru substratul «nocturn» traco-dac, prezentă la mulți congeneri iraționaliști pe urmele lui Blaga și Vasile Pârvan, are la Dan Botta un caracter sistematic, de filosofie mitico-poetică a culturii, seducătoare speculativ și stilistic”, Paul Cernat, istoric literar
