Angelica, un rol pentru o viaţă

Pe Michèle Mercier o cunoaşte o lume întreagă drept Minunata Angelica. Acest rol a fost şi binecuvântare, dar şi un blestem pentru celebra actriţă.

Pe numele ei adevărat Jocelyne Yvonne Renèe Mercier, Michèle s-a născut la Nisa la 1 ianuarie 1939. Fiică de farmacist, Jocelyne Yvonne Renèe şi-a dorit la început să fie dansatoare. Atât de mult încât, deşi era vreme de război şi nu erau bani nici pentru mâncare, tatăl ei, terorizat de plânsetele lui Michèle, care voia echipamentul de balerină, fustiţa şi poantele, i-a promis că poate lucra la magazin, ca să şi le cumpere singură.

La 17 ani s-a mutat la Paris. S-a angajat în trupa lui Roland Petit, apoi a dansat în cadrul companiei "Ballets of the Eiffel tower". Îl cunoaşte pe Maurice Chevalier, care i-a prezis succes şi glorie. Le-a cunoscut pe amândouă, dar altfel decât şi-a imaginat. Prima întâlnire cu filmul a reprezentat un compromis, pentru că numele ei părea un întreg pomelnic care amintea de foste stele de cinema.

A ales numele surorii ei mai mici care murise la cinci ani de febră tifoidă, Michèle. Dar şi pentru că o adora pe actriţa Michèle Morgan, cu care era parteneră în film. A turnat câteva filme cu buget redus în Italia, Anglia, şi avea nevoie de un rol care să o impună ca star.

Acesta a venit în 1963... Şi a fost o adevărată saga, care avea să o facă nemuritoare, precum personajul pe care l-a interpretat. Pentru Michèle Mercier rolul Angelica din "Marchiza Îngerilor" a fost o binecuvântare, dar şi un blestem. A catapultat-o la statutul de stea, dar i-a ruinat în acelaşi timp cariera de actriţă.

Producătorul Francis Cosne a dorit-o numai pe Brigitte Bardot în rol. Aceasta a refuzat, mai târziu recunoscând că Michèle Mercier a fost fantastică, iar ei nu i-ar fi ieşit. Annette Stroyberg a urmat, dar nu era suficient de cunoscută. Apoi Catherine Deneuve era prea blondă, prea palidă, Jane Fonda vorbea franţuzeşte cu accent american, Virna Lisi era ocupată la Hollywood. Marina Vlady aproape că semnase contractul.

Michèle Mercier a câştigat rolul după ce s-a luptat ca o tigroaică pentru el. Abia la cinci ani de la terminarea seriei a putut să se bucure de succesul ei. Viaţa ei personală bate toate recordurile în materie. Tânără debutantă, se îndrăgosteşte de Gianni Esposito, o dragoste oarecum mistică. Şahul Iranului a vrut să o ia de nevastă, dar ea era nebună după Gianni.

În noaptea de Revelion din 1957, aşteptându-l pe Gianni îl cunoaşte pe asistentul de regie Andrè Smaghe, cu care se căsătoreşte în 1961. S-a dovedit o alegere proastă, acesta fiind un alcoolic. În urma unei spitalizări prelungite pentru boala de care suferea Andrè, Michèle va divorţa de el în 1965.

După o lungă relaţie se căsătoreşte cu pilotul de curse Claude Bourillot în 1970, dar acesta va dispărea într-o zi cu toate bijuteriile ei, dar şi cu toţi banii. Au divorţat în 1976. A urmat o suită de idile catastrofale. S-a plâns la un moment dat că partenerul ei a încercat să o violeze, apoi prinţul italian N. a refuzat să o ia de nevastă după ce o curtase o lungă perioadă de timp.

Ca să iasă din rolul care a urmărit-o toată viaţa se vopseşte brunetă, îşi taie părul, cunoaşte un miliardar cu care se logodeşte. Acesta va muri de cancer nu după mult timp. În 1996 va crea o editură, dar un asociat îi va falsifica semnătura cu ajutorul unui scanner şi va fura 4 milioane de franci.

Atunci va spune: "Sunt ruinată, voi fi obligată să vând o parte din tablouri, proprietăţile pe care le deţin, mobila, bijuteriile şi mă gândesc serios dacă să renunţ la costumele pe care le-am avut în seria cu Angelica". A publicat în 2002 o carte care s-a numit "Nu sunt Angelica", pe care a prezentat-o pe scena festivalului de la Cannes. În 2006 devine Cavaler al Ordinului Naţional al Artelor şi Literelor.