Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru a înțelege mai bine istoria scrisă a secolului în care a trăit Marozia (născută Maria), cunoscută și ca Mariuccia sau Mariozza, e musai să amintim că la sfârșitul secolului al IX-lea Europa era bulversată în nord de nebuniile atroce ale vikingilor, în sud - de atacurile musulmanilor, iar în est - de descălecările sălbaticilor huni. Cum a reușit o femeie, fie ea și nobilă, să devină stăpâna absolută a Romei, centrul religios al Bătrânului Continent? Unii cronicari au lăsat scris că Marozia și-ar fi folosit frumusețea pentru a suci capul bărbaților puternici și a-i manipula, alții, că doar inteligența fină ar fi menținut-o în cercurile înalte ale societății medievale. Oricare ar fi adevărul, estompat parțial astăzi, Marozia a dominat vreme de două decenii instituția romană a papalității.
Bogăție, frumusețe și intrigi politice
„Influența celor două prostituate - consemna istoricul englez Edward Gibbon despre Marozia și mama sa Theodora în monumentala lucrare închinată decăderii Imperiului Roman - s-a bazat pe bogăția și pe frumusețea lor, pe intrigile politice și amoroase. Cei mai viguroși dintre amanți - aprecia Gibbon - erau răsplătiți cu mitra papală și poate că tocmai domnia acestor patriciene a sugerat, în secolele mai întunecate, legenda unei femei-papă. Fiul bastard, nepotul și strănepotul Maroziei - ce genealogie neobișnuită! - au fost așezați pe rând pe scaunul Sfântului Petru. Dar să desfășurăm în continuare firul acestei istorii captivante!
Papă la 20 de ani
În 904, pe când nu împlinise încă 15 ani, Marozia devenea amanta verișorului tatălui ei, Papa Sergiu al III-lea. Sedus de adolescenta provocatoare, Sergiu al III-lea avea să aibă un fiu bastard cu Marozia, viitorul Papă Ioan al XI-lea, rămas în istorie drept unul dintre cei mai tineri conducători din istoria bisericii catolice (a urcat pe tron la doar 20 de ani). În 909, așadar doar cinci ani mai târziu, Marozia avea să se mărite cu Alberic, duce de Spoleto, căruia, la rândul lui, avea să-i dăruiască un fiu, pe Alberic al II-lea. La scurt timp după moartea soțului (ucis în bătălia de la Orta, în 924), Marozia devenea curtezana preferată a lui Ioan al X-lea, papă puternic și respectat, învingătorul sarazinilor și, în trecut, amantul Theodorei, mama Maroziei. V-au zăpăcit deja combinațiile amoroase care garantau controlul puterii la Roma, în Evul Mediu? Aveți răbdare, suntem abia la începutul aventurii acestei fascinante femei.
Strangulare în castelul Sant’Angelo
Cum nu și-a putut exercita așa cum și-a dorit influența asupra lui Ioan al X-lea, Marozia a întors decisiv armele. L-a părăsit pe papă și s-a căsătorit cu un alt personaj reprezentativ al epocii, Guy de Toscana, rivalul lui Ioan al X-lea. Împreună cu acesta, Marozia și-a încercat norocul asediind Roma cu armate puternice. Când orașul cândva imperial a cedat asalturilor, Marozia și Guy de Toscana l-au prins, l-au întemnițat și l-au strangulat în castelul Sant’Angelo pe Papa Ioan al X-lea, preluând astfel puterea la Roma. De aici înainte, mlădița lui Theophylact avea să domnească ani buni nestingherită, mai întâi prin intermediul papilor-marionetă Leon al VI-lea și Ștefan al VIII-lea, apoi prin mijlocirea propriului fiu, Ioan al XI-lea.
Era pornocrației papale
Când și obedientul Guy de Toscana va părăsi scena vieții, Marozia se va reorienta rapid către Ugo de Arles, regele Italiei. Faptul că Ugo era deja căsătorit nu a reprezentat o problemă. Sărmana regină a pierit exact la momentul potrivit, lăsându-l pe monarh văduv și deschizând astfel calea unirii dintre Marozia și principele Italiei. Cei doi au cârmuit destinele urmașilor romanilor până când Alberic al II-lea, fiul Maroziei din prima căsătorie cu ducele de Spoleto, i-a răsturnat de pe tron. Alberic a fost neîndurător cu propria mamă. A aruncat-o în temniță, unde cea mai puternică femeie a secolului al X-lea și-a și găsit sfârșitul.
Așa bunică, așa nepot!
Ca o ironie a sorții, după aproape douăzeci de ani de domnie, Alberic, aflat pe patul morții, a dispus ca un fiu nelegitim să fie numit papă. Așa a ajuns să urce pe tron Octavian, cunoscut în istorie ca Papa Ioan al XII-lea, nepotul Maroziei, cel considerat unul dintre cei mai nepotriviți pontifi ai Bisericii, întruchiparea antitezei virtuților creștine. Octavian a condus destinele Romei vreme de nouă ani și a transformat Vaticanul într-un bordel. Avea doar 18 ani când a preluat puterea, iar nesățioasele sale pofte trupești - care făceau ca Sfântul Palat Lateran să fie locuit de sute de prostituate - l-au împins la păcate grele. Cronicile menționează că Octavian s-ar fi culcat inclusiv cu două dintre surorile lui! Anii în care Octavian și bunica lui Marozia au deținut puterea supremă în Cetatea eternă au fost etichetați de istorici drept „perioada pornocrației papale”.
Rugăciuni pentru moartea păcătosului
Cronicile medievale consemnează că monahii de pe tot cuprinsul Italiei se rugau zi de zi pentru moartea păcătosului Octavian, nepotul Maroziei și totodată Papa Ioan al XII-lea, considerat cel mai scandalos conducător din istoria bisericii catolice.
Secolul lung al papilor Tusculum
Între 905 și 1048, Roma a fost condusă prin intermediul papilor, mai precis al papilor descendenți exclusiv din dinastia Tusculum. Theophylact I, conte de Tusculum, a fost capul acestei genealogii, el conducând Roma din 905 până la moarte, în 924. Urmașii lui, Marozia (fiica), Theodora (soția), nepoții și strănepoții au purtat mai departe stindardul puterii romane vreme de mai bine de un secol.
42 de ani a trăit Marozia, cea mai puternică femeie din istoria Romei
„Influența celor două prostituate - Marozia și mama sa Theodora - s-a bazat pe bogăția și pe frumusețea lor, pe intrigile politice și amoroase”, Edward Gibbon, istoric
În 904, pe când nu împlinise încă 15 ani, Marozia devenea amanta unchiului ei, Papa Sergiu al III-lea, căruia i-a dăruit și un fiu, viitorul Papă Ioan al XI-lea
Marozia a sfârșit ucisă de propriul fiu, Alberic al II-lea, rod al căsniciei cu ducele de Spoleto
