În 1960 pe marile ecrane din România a rulat “Tinerii”, film ce a lăsat urme adânci adolescenţilor din acea vreme. Deşi la modă erau solişti ca Paul Anka, Elvis Presley sau Domenico Modugno, Nicu Covaci a fost fascinat de ‘prima formaţie de chitare electrice din lume’, visând să aibă şi el un grup la fel.
Un an mai târziu, împreună cu Bela Kamocsa se gândesc să pună pe picioare o formaţie vocal-instrumentală, pe care s-o înscrie în 'brigada de agitaţie' de la Şcoala Medie nr. 2 din Timişoara. Astfel, în 1962 ia naştere Sfinţii în formula: Nicu Covaci, Bela Kamocsa, Mony Bordeianu (foto), Dor Cresneac – chitară, Miti Câmpan – pian.
În 1963 componenţa se modifică prin venirea lui Pilu Ştefanovici - tobe şi Claudiu Rotaru – chitară. Băieţii încep să repete, idolii lor fiind Shadows şi Ventures- la început, Beatles, Kinks şi Rolling Stones- puţin mai târziu.
Punându-şi la punct tehnica instrumentală, Sfinţii obţine Premiul al II-lea la Festivalul şcolar de Artă de la Bucureşti. Neagreaţi de autoritaţile acelor ani şi urmăriţi îndeaproape de Securitate, Sfinţii încep să se impună la Timişoara, unde devin din ce în ce mai apreciaţi atât printre liceeni, cât şi în mediile studenteşti.
Urmează: Indicaţie comunistă: “Sfinţii” se transformă în Phoenix