Florin Iordan: cobza, saz, fluiere. Daniel Pop: voce, fluiere, percutie. Beatrice Iordan: cobza, voce. Dinu Petrescu: percutie. Toti cei patru jupani muzicanti s-au luat in serios si au ajuns deja la cel de-al doilea album, "Bazar'. Concertul de lansare va avea loc la Teatrul Nottara, in ziua (de nota) 10 mai.
Spectacolul va fi (asa cum este si discul in cauza) o reconstituire a muzicii vechi romanesti, muzica ce s-a cantat la curtile boierilor din Moldova si Muntenia, incepand cu sfarsitul secolului al XVIII-lea si mergand pana la mijlocul veacului al XIX-lea. Aceasta muzica, situata la jumatatea drumului intre cultura inalta si cultura orala, este contemporana cu inceputurile poeziei romanesti, prin lirica erotica a lui Conachi sau a fratilor Vacaresti. Se adauga si creatii ceva mai tarzii, dar care amintesc de aceasta lume puternic conectata la spatiul bizantin.
● Jurnalul National: Cat valoreaza in ziua de astazi Trei parale?
Florin Iordan: (rade). Valoreaza! Suntem patru oraseni, nu trei, pasionati de muzicile vechi specifice spatiului romanesc. Nu facem cate o para fiecare! (rade). Ne-am inspirat din "Opera de trei parale' a lui Bertolt Brecht, cautand totusi un nume care sa nu trimita direct la muzicile vechi.
● Va ocupati de muzicile bune abandonate, aruncate la groapa de gunoi a culturii...
Da, asta inseamna, de fapt, Trei parale! Muzicile care aminteau de lumea Orientului, muzicile asezate, pe care Barbu Lautaru le considera emblematice inainte de europenizare - si care au fost abandonate de clasa inalta - mergand apoi spre alte categorii sociale. Anton Pann nu mai reflecta curtea boiereasca, ci lumea mestesugarilor, o lume ceva mai marginala. Aceasta muzica de mahala pastreaza cel mai mult parfumurile care amintesc de Orient.
● Si maneaua a decazut. Cum suna in perioada lui Anton Pann, care a trecut de la cantecele bisericesti la manea...!
Anton Pann nu le-a numit manele, le-a numit cantece de lume, care au destul de-a face cu cantarile lui bisericesti de care s-a ocupat cu atata profesionalism! Este foarte greu de spus ce a fost exact maneaua in secolul XIX. Si in ziua de astazi este greu de stabilit. Exista insa doua marturii, din secolul XX. Si anume, inregistrarea unui acordeonist, Aman Doctor, de prin 1930 (manea turceasca) si o inregistrare din 1949, din Clejani, pe care am folosit-o si noi.
● Sunteti un fel de restauratori?
Da, facem un fel de arheologie muzicala. Ne ocupam si de cercetare, pe langa interpretare.
● Daca nu erai tu, care de altfel esti etnomuzicolog la Muzeul Taranului Roman, ar mai fi existat Trei parale?
Da, intr-adevar, n-ar fi existat nimic. Eu car si scule, sunt si sofer, ma ocup si de pagina de prezentare de pe facebook... (rade)
● Nu poti sa le duci in spinare pe toate, mai trebuie si sa stai drept pe scena!
Asa e. Am cerut ajutorul lui Horatiu Serb, care s-a implicat in lansarea noastra...
● Fiecare cantecel de pe noul album are povestea lui cuprinsa intre copertile discului. V-ati facut constiincios treaba.
N-am vrut sa devin super pedant si sa obosesc lumea, insa mi-am dorit sa ofer informatii interesante care sa plaseze cat mai bine albumul in aceasta lume.
● Cand se poate asculta Trei parale?
(rade) Se poate asculta si in masina... Nu stiu daca muzica noastra are un timp al ei. Stiu si eu? - se poate incepe dimineata devreme si se poate finaliza noaptea tarziu (rade).
● Veti face, in premiera mondiala, un duel intre oud si cobza?
Da, ne onoreaza colaborarea cu Yair Dalal, maestru al oud-ului, un instrument din familia lautei, asemanator cobzei. Concertul va fi un dialog oud-cobza, avand ca centru spatiul balcanic si al orientului mijlociu. Maestrul vine special din Israel si vom canta la Green Jazz Fest, pe 19 mai.