Bartok este Soarele, Enescu este Luna! Spun doi virtuozi unguri

Doi maeştri ai muzicii clasice, violonistul Antal Szalai şi pianistul Joszef Balog, vor susţine mâine, de la ora 19:00, la Sala Radio, un spectacol special care va cuprinde compoziţii scrise de George Enescu şi de Bela Bartok.

• Jurnalul Naţional: Unde şi când v-aţi cunoscut?

Antal Szalai: Este un parteneriat muzical unic, demarat acum 22 de ani. Pe atunci, eram elevi la aceeaşi şcoală de muzică din Budapesta şi la primul nostru spectacol am interpretat o sonată pentru vioară a lui Schubert. De atunci suntem şi foarte buni prieteni.

• George Enescu spunea că „muzica oglin­deşte toate misterioasele ondulaţii ale sufletu­lui, fără putinţă de prefăcătorie”. Aţi fost vreo­­da­tă obligaţi să vă prefaceţi?

Joszef Balog: Credem în această idee a lui George Enescu. Credem că este imposibil să minţi pe scenă şi că publicul simte personalitatea muzicianului observând felul în care interpretează.

• V-aţi descoperit misterioasele ondulaţii ale sufletului despre care vorbea şi Enescu?

J.B.: Compoziţia se naşte din sufletul compozito­rului. Muzicianul care o interpretează  trebuie să înţeleagă perfect gândurile şi emoţiile compo­zi­­torului şi trebuie să încerce să le transmită cât mai bine publicului. De aceea noi, muzicienii, trebuie să ne cunoaştem foarte bine. Nu în ultimul rând, un muzician trebuie să fie şi un bun actor.

• Bartok şi Enescu. Cine este Soarele şi cine este Luna?

A.S.: Bartok este Soarele, Enescu este Luna. Aşa simţim, judecând compoziţiile lor.

• Domnule Antal Szalai, cum aţi ajuns să faceţi să ne vorbească un Stradivarius?
A.S.: Înaintea mea, această vioară, creată de Antonio Stradivarius în 1733, a fost mânuită de marele violonist ungur Gyorgy Garay, concert-maestru în Orchestra Simfonică de Radio din Leipzig (Germania). Vioara se prezintă într-o stare foarte bună şi are acel minunat sunet caracteristic viorilor Stradivarius. 

• Ce părere aveţi despre publicul din ziua de astăzi?

J.B.: Este diferit de la ţară la ţară. Publicul din România este pasionat şi iubitor de muzică clasică, entuziast. Ne face mare plăcere să cântăm în faţa spectatorilor români.

• Într-o lume care şi-a pierdut busola valorilor, ce audienţă mai are muzica clasică?

A.S.: În ciuda îngrijorării generale privind viitorul mu­zicii clasice, situaţia nu este gravă. Încă sunt mulţi copii care studiază muzică clasică, în toa­tă lumea: ei sunt viitorul. În Asia, muzica clasi­că a devenit foarte populară în ultima vreme. În China, de exemplu, peste 50 de milioane de ti­neri studiază muzică clasică.