Dacă ar fi trăit, marele artist, Dan Spătaru ar fi împlinit astăzi 73 de ani. La 8 ani după dispariţia sa, sunt mulţi cei care nu l-au uitat, sunt mulţi cei cu sufletul măcinat de dorul pentru cel care a fost unul dintre cei mai importanţi interpreţi de muzică uşoară românească. Dintr-o imensă dragoste şi admiraţie pentru marele artist, cititoarea noastră, Cristina Ilie, din Bucureşti a scris aceste rânduri pe care a vrut să ni le împărtăşească. Citiţi!
Astăzi, ar fi împlinit 73 de ani. Astăzi e ziua ta, chiar dacă nu mai eşti, pentru mine e tot ziua ta. Mă uitam la televizor, destul de rar întâmplându-se ca un producător să aibă o emisiune cum a fost cea cu titlul "Remember DAN SPATARU”, realizată de Irninis Miricioiu pe TVR 3 ,”Din arhiva TVR”. M-a bucurat enorm şi totodată, mi-au dat lacrimile revăzându-l. Pentru mine, în sufletul meu a rămas atât de prezent. L-am admirat, l-am adorat şi am suferit enorm, când pe 8 septembrie 2004 l-am revăzut…, dar din păcate, murise, glasul lui răsuna, dar el, privea de undeva de sus, regretând că nu mai era printre noi.
Oricum îl voi venera toată viaţa, am autografe de la el, am cartea "Regele aplauzelor”, melodiile lui, chiar dacă aproape nimeni nu le mai difuzează. De ce? Nu pot să-mi dau seama, le ascult pe calculator sau, având o vârstă, mai am discurile şi pick-upul, dar pe calculator e mai uşor... N-ar mai fi la modă ar zice neaveniţii, cârcotaşii, tineretul neştiutor, dar, noi ţinem pasul cu moda?, dar oare interpreţii de azi ne reprezintă, mai reprezintă ei oare, sufletele noastre? Părerea mea că nu! DAN SPATARU va fi mereu, veşnic în pas cu moda, va mângâia sufletele noastre, chiar şi la 8 ani de la dispariţie, sau oricâţi ani vor mai trece. A fost un cântăreţ care doar la auzul numelui său, sălile de spectacol fremătau, cât despre apariţia lui şi auzindu-l cântând, înmărmureai, nu mai respirai, cădeai în adoraţie, precum în faţa unei icoane.
Nu, ceea ce am scris nu vreau să fie considerat o blasfemie, ci pur şi simplu asta simţeam eu când eram la spectacole, când mergeam să-i iau autograf, pur şi simplu pluteam după ce mă aflam în prezenţa lui.
L-am iubit de la vârsta de 5 ani, da, ce ştie o copilă de iubire, dar am ştiut, căci azi am o vârstă care începe tot cu cifra 5, iubindu-l la fel, chiar dacă Dumnezeu l-a luat, înseamnă că a avut nevoie de cineva bun, căci l-a luat la zi mare, de Sfânta Maria Mică.
Să ai parte de ziua ta de tot ce este mai bun acolo…, cum am avut noi, când erai printre noi, eşti... printre noi.